“OMUL ESTE  RODUL  EDUCAŢIEI
PE  CARE  O  PRIMEŞTE“

HELVETIUS  (1715-1771)

 

COMISIA DE ELABORARE:

1. PĂSĂRIN MARIA– Director, Grădinița cu Program Prelungit Rovinari;
2. MUNTEANU PAULINA NICOLETA– responsabil Comisie metodică – Grădinița nr.1,3,și 4 Rovinari;
3. BURTICICĂ ADRIANA-responsabil Comisie metodică Grădinița cu Program Prelungit Rovinari și Grădinița Vîrț;
4. NICOLA NICOLETA – responsabil Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității – Grădinița cu Program Prelungit Rovinari;
5. CINCĂ MIHAELA EMILIA– consilier etic – Grădinița cu Program Prelungit Rovinari;
6. BOLBOREA MIHAELA – consilier educativ – Grădinița cu Program Prelungit Rovinari ;
7. BARBONIE ADRIANA – responsabil cu pregătirea și perfecționarea personalului didactic;
8. STRINU GABRIEL– Reprezentant Primărie Rovinari, Gorj;
9. PASĂRE MARINA – președintele Consiliului reprezentativ al părinților – Grădinița cu Program Prelungit Rovinari ;

 

CUPRINS:

ARGUMENT / 2

1. Prezentarea GRĂDINIȚEI / 3

I.1 Scurt istoric / 3

I.2. Aşezare; context geografic și social / 4

I.3. Oferta educațională  / 5

I.4. Cultura organizațională  / 6

 

1. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN / 6

II.1.Context european  / 6

2. 2. Context naţional / 8
3. 3. Context local / 10

 

III. Diagnoza mediului intern / 15

 

1. ANALIZA P.E.S.T.E. / 16

IV.1. Context politic / 16

IV.2. Context economic / 17

IV.3. Context social / 17

IV.4. Context tehnologic / 18

IV.5. Context ecologic / 18

V. ANALIZA  SWOT / 19

Puncte tari / 19

Puncte slabe  / 20

Oportunităţi / 21

Ameninţări / 21

VI. VIZIUNEA GRĂDINIȚEI CU PROGRAM PRELUNGIT„ȚARA POVEȘTILOR” / 22

 

VII. MISIUNEA GRĂDINIȚEI/ 22

VIII. ŢINTE STRATEGICE  / 23

IX. OBIECTIVE / 28

XI. PLANUL DE DEZVOLTARE ALGRĂDINIȚEI  / 30

XII. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE AL GRĂDINIȚEI CU PROGRAM PRELUNGIT„ȚARA POVEȘTILOR” ~ 2014-2018 / 37

XIII. PLAN OPERAŢIONAL DE DEZVOLTARE / 36

XIV. INDICATORI  DE PERFORMANŢĂ / 50

 

MOTTO:

,,NICI UN LUCRU IMPORTANT NU POATE FI REALIZAT
FĂRĂ PASIUNE ŞI DĂRUIRE!’’

 

ARGUMENT

 

Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi diagnoză, astfel încât conceperea riguroasă a Planului de Dezvoltare Instituţională (pe care-l vom denumi în continuare PDI) presupune atingerea performanţei la nivelul Grădiniței cu Program Prelungit„Țara poveștilor”Rovinari în perioada 2015 – 2019. Echipa de proiect a ales această durată de viață de 5 ani ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, modificări ce se referă la modificarea structurii Consiliului de Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unității precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată grădinița, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii.

Grădinița funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al acesteia, al personalului grădiniței, al copiilor și al părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. Planul de dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.

Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Grădiniței cu Program Prelungit„Țara poveștilor”Rovinari, continuitate susţinută atât de rezultatele obținute cât şi de expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât PDI 2015-2019 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

Documentul de faţă are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare), și menţine coerența strategiei pe termen lung a grădiniței.

PDI al unității este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi condițiile în care își desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale: scăderea numărului de preșcolari ca urmare a scăderii natalității și a organizării grupei pregătitoare în învățământul primar; schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială a grădiniței și a comunității locale.

PDI reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai comunităţii locale), elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale activității educaționale. S-au avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și coerentă a copiilor de-a lungul celor două niveluri de învățământ preșcolar; ofertă educaţională cu accent pe formarea unui copil educat ,independent ,sociabil ,uşor abaptabil pemanentelor tarnsformări şi evoluţii ale societăţii; centrarea managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate academice deosebite; crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne; stabilirea de parteneriate și schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare integrării în învățământul primar; profesionalizarea actului managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului instructive-educativ și gestionarea eficientă acesteia. Proiectul de Dezvoltare Instituţională al grădiniţei reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative.

Acesta:

• Este motivat de concentrarea atenţiei asupra finalităţilor educaţiei timpurii (sprijinirea copilului preşcolar în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi, aptitudini, atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii).
• Asigură o viziune coerentă asupra celor patru domenii funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, relaţii comunitare).
• Oferă colectivului grădiniţei posibilitatea participării la schimbare.
• Asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a activităţii grădiniţei.
• Favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii.
• Asigură dezvoltarea personală şi profesională.

Întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul grădiniţei, implicând în educaţie mai mulţi factori (familie, comunitate, instituţii educaţionale etc.) şi stimulează dezvoltarea imaginii grădiniţei în întregul ei.

 

I. PREZENTAREA GRĂDINIȚEI

I.1 Scurt istoric

Grădiniţa P.P. Rovinari a fost înfiiţată în anul 1982, cu sediul în actualul sediu al Poliţiei Comunitare , în str. Prieteniei . Aceasta funcţiona cu o grupă de copii , copiii primilor locuitori ai proaspătului înfiinşat oraş, Rovinari. În anul 1984 se înfiinţează cea de-a doua grupă de copii, rod al măririi numărului de locuitori  prin aducerea de muncitori la minele din împrejurimile oraşului prin acţiunile de popularizare a zonei (Acţiunea 2000,apoi Actiunea 7000) acţiuni de strămutare  specifice perioadei respective.

De altfel, în acest mod a fost creeată populaţia oraşului Rovinari, populaţie extrem de eterogenă care s-a constituit cu foarte mare greutate în ceea ce reprezintă locuitorii oraşului în prezent.

În anul 1985 grădiniţa  îşi mută sediul în str.Muncii nr.1, într-un spaţiu adecvat, o clădire nouă, cu o anexă –clădirea creşei , aflată în aceeaşi curte. În anul şcolar 1988-1989 grădinița funcţionează cu un număr de 4 grupe de program prelungit şi un efectiv de 110 copii. În urma transformărilor economice și sociale determinate de revoluția din decembrie 1989, numărul preşcolarilor a scăzut așa încât , în perioada anilor 1989-1994, unitatea  a ajuns să funcționeze din nou  cu o grupă de copii. Aceeaşi situţie întâlnim şi la creşă care avea un număr foarte mic de copii la acea data. Se ia în acel moment măsura comasării grădiniţei şi creşei în acelaşi spaţiu-acela al creşei, clădirea grădiniţei fiind preluată la început de Clubul elevilor din localitate ,iar mai apoi de Şcoala Generală nr. 3, școală care funcţioneaza şi în prezent în această locaţie. Datorită faptului că mulţi dintre părinţi au solicitat înscrierea copiilor  în grupe de copii cu program normal (pentru că părinţii au rămas din ce în ce în număr mai mare fără serviciu), în Grădiniţa cu Program Prelungit se înfiinţează şi o secţie de program normal.

Anul 1995 aduce o perioadă de creştere a numărului de copii până în prezent cand grădiniţa să funcţioneze cu 3 grupe de program prelungit şi 2 grupe de program normal cu un efectiv total de 117 copii.

În anul 2007, prin decizia nr. 353 a ISJ Gorj , grădiniţa devine Centru Financiar cuprinzând în coordonare toate grădiniţele din oraşul Rovinari.

În data de 1 septembrie 2010, prin decizia I.S.J.Gorj nr. 685 Grădinița cu Program Prelungit Rovinari preia în coordonare și celelalte grădiniţe din oraş.

Fiind singura grădiniţă cu program prelungit, vine oportun în sprijinul părinţilor ce au locuri de muncă cu orare destul de rigide (mulţi părinţi începând serviciul de la ora 6, 30, astfel grădiniţa deschizându-se la ora 6,00 ).

Din anul 2013 , prin Hotărârea Consiliului Local Rovinari nr. 30/28.02.2013, Grădinița cu Program Prelungit Rovinari devine Grădinița cu Program Prelungit “Țara poveștilor„Rovinari iar structurile sale:

• Grădinița cu Program Normal“Albă ca Zăpada „Rovinari,cu sediul în strada Prieteniei
• Grădinița cu Program Normal“Scufița Roșie „Rovinari ,cu sediul în strada Florilor
• Grădinița cu Program Normal“Degețica „Rovinari,cu sediul în strada Cireșului
• Grădinița cu Program Normal“Cenușereasa„Vîrț-Rovinari, cu sediul în Cartier Vîrț

I.2. Aşezare. Context geografic și social 

Grădinița este amplasată în zona estică a orașului Rovinari în vecinătatea  Școlii Gimnaziale nr. 3 Rovinari, la 300 metri față de Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari și la 100 de metri depărtare de Primăria Orașului Rovinari. Celelalte grădinițe se află la 150, 300 și respectiv 500 metri , iar Grădinița“Cenușereasa„Vîrț este situată la 3 km depărtare față de Grădinița“Țara poveștilor„.

Oraşul Rovinari se situează în partea cea mai de sud a Județului Gorj şi cuprinde cartierele Virţ şi Poiana. Suprafaţa totală a teritoriului este de 2.632 ha , aceasta învecinându-se la Nord cu comunele Băleşti şi Teleşti , la Est cu comunele Bîlteni şi Drăguţeşti , la Vest cu comuna Cîlnic , iar la Sud cu comuna Fărcăşeşti . Faţă de municipiul Tîrgu-Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, oraşul se află 25 km Sud-Vest, fiind legat de acesta prin drumul naţional DN 66 Petroşani – Tîrgu-Jiu – Rovinari – Filiaşi – Craiova, la rândul său făcând parte din sistemul drumurilor europene E 79.
Totodată, oraşul Rovinari este situat de-a lungul căii ferate electrificate Filiaşi – Tîrgu-Jiu. Cele două căi de comunicaţie, feroviară şi rutieră, se desfăşoară adiacent localităţii, dispuse împreună cu acestea pe malul drept al Jiului, în prezent regularizat şi cu albia majoră îndiguită.

Înfiinţat pe locul a 6 comune şi devenit oficial oraş la 9 decembrie 1981, Rovinari face parte din categoria oraşelor mici. Relativ nou, oraşul este rezultatul unei aşezări umane forţate prin natura activităţilor de exploatarea minieră a lignitului din bazinul carbonifer cu acelaşi nume.

Oraşul se caracterizează prin două zone principale: zona industrială şi zona rezidenţială. Din punct de vedere al organizării teritoriale, oraşul cuprinde: cartierul Rovinari (care coincide cu oraşul propriu-zis), cartierul Vîrţ (cu cele două colonii ale sale: Vîrţul Vechi şi Vîrţul Nou) şi Colonia Poiana.

Reşedinţa oraşului se află în cartierul Rovinari, la 3 km de cartierul Vârţ şi la 4,5 km de cartierul Poiana.

Oraşul Rovinari a înregistrat la recensământul din anul 2002 o populaţie de 12.496 locuitori, ceea ce reprezentă 3,2% din populaţia totală a judeţului Gorj şi 7,7% din populaţia urbană a judeţului. În anul 2008, populaţia oraşului a ajuns la valoarea de 13.813 locuitori.

Populaţia oraşului Rovinari poate fi considerată tânără din punct de vedere demografic, având o medie de vârstă de 36 de ani.

Datele privind mişcarea naturală în anul 1998 indică faptul că natalitatea în oraşul Rovinari are o valoare superioară celei caracteristice judeţului Gorj în mediul urban (10,3‰) şi inferioară celei înregistrate în judeţul Gorj în ansamblu (11,3‰). Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional (10,5‰), rata natalităţii în oraşul Rovinari.

Din punct de vedere al structurii etnice, populaţia oraşului este formată din 99,57% cetăţeni români (adică 1.3754 persoane), 0,2% de etnie rromă (28 de persoane), 0,2% maghiari (27 de persoane) şi 0,03% alte etnii (4 persoane).

Datele privind migraţia în oraşul Rovinari, în anul 1998, indică un sold migratoriu negativ (-0,6‰).

Gradul de mişcare a populaţiei locale înspre alte localităţi cu scopuri educative sau economice este din ce în ce mai ridicat, în mod special înspre oraşul Târgu Jiu.

Ïn plan economic, oraşul Rovinari se caracterizează prin dominanţa activă a industriei extractive şi, ca urmare a acestuia, prin industria producătoare de energie electrică şi termică.

În total există aproximativ 350 de firme cu sediu sau punct de lucru în Rovinari, majoritatea desfăşurând activităţi de producţie, servicii şi comerţ. Mediu de afaceri este slab dezvoltat, existând puţine iniţiative private, iar numărul de IMM fiind sub media naţională. Cauzele principale sunt date de:

• susţinerea financiară redusă a populaţiei, respectiv salarii şi pensii foarte mici;
• nesiguranţa şi reticenţa în derularea de proiecte cu finanţare guvernamentală şi europeană;
• lipsa informaţiei, a reţelelor şi a locurilor de comunicare;
• lipsa consultanţei şi a formarii specifice nevoilor locale;
• lipsa educaţiei antreprenoriale;
• cheltuieli scăzute în domeniul cercetării-dezvoltării;
• penetraţie scăzută în domeniul cercetării-dezvoltării.

Oraşul înregistrează un număr mare de şomeri datorită numărului mic de locuri de muncă (absorbţie scăzută), a caracterului monoindustrial al localităţii şi în special disponibilizărilor masive din populaţia activă, reorientarea profesională a acestora fiind foarte scăzută. De asemenea, rata şomajului este în creştere, în special în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine

Populaţia este în general săracă, datorită recesiunii economice a oraşului Rovinari, în special datorită disponibilizărilor masive şi reducerii activităţii Complexului Energetic Rovinari, principala activitate economică a oraşului.

Aşadar populaţia şcolară înregistrează o oarecare stagnare, dar continuă să se menţină cu o dinamică demografică relativ echilibrată pe vârste, sexe şi ocupaţii.

 

I.3. Oferta educaţională 

Oferta educaţională a Grădiniței noastre dă  posibilitatea formării la copil a capacității de a se adapta la schimbările ulterioare, permite un învățământ la standarde ridicate de calitate , armonizat valorilor europene. Cu un curriculum diferenţiat , un mediu educaţional centrat pe nevoile curente şi de viitor ale copiilor, respectând atât autonomia individuală, cât şi pe cea instituţională, grădinița acordă şanse egale tuturor copiilor în formarea și dezvoltarea lor.  Centrul de Resurse pentru Educație  și Dezvoltare din grădiniță cu servicii oferite comunității , cu o atitudine constant dinamică, cu o abordare a calității ca principală condiție a competitivității sprijină dezvoltarea normală și deplină a preșcolarilor.

Gradul de atractivitate al ofertei noastre educaţionale este sporit de prestaţia calitativă remarcabilă a tuturor cadrelor didactice, a climatului de responsabilitate şi profesionalism, a bazei materiale adecvate, a relaţiei foarte bune cu partenerii din comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de execuţie şi decizie în organizarea procesului instructiv-educativ,  asigurându-se în felul acesta obţinerea de rezultate bune şi foarte bune şi un succes garantat în pregătirea preșcolarilor pentru trecerea la învățământul primar.

 

I.4. Cultura organizaţională 

O condiție esențială a dezvoltării organizaționale este formarea unei culturi temeinice, proces în care competențele umane ale managerului sunt hotărâtoare.

Managerul poate să-și propună menţinerea sau schimbarea culturii organizaționale.

De aceea este necesar să identifice tipul de cultură, să o înțeleagă, să o modeleze pentru a putea promova un climat școlar pozitiv.

Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Sporadic se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.

Climatul şcolar la Grădinița cu Program Prelungit “Țara poveștilor„ Rovinari este caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Conducerea grădiniței este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

 

1. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

 

II.1.Context european

Reforma curriculară – a programei școlare și, deci, a întregii viziuni asupra sistemului de învăţământ – a constituit unul dintre cele mai controversate procese de schimbare care s-au produs în învăţământul românesc după decembrie 1989. Considerată de unii ca fiind cea mai importantă „comutare de paradigmă“ educaţională din ultimii o sută de ani, contestată de alţii, schimbarea din domeniul curriculum-ului va stârni probabil încă multă vreme polemici și pasiuni.

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspective cerinţelor societăţii și economiei bazate pe cunoaștere. Astfel, contextul European actual oferă o serie de documente de referinţă, cu rol important în regândirea, reorganizarea și armonizarea sistemelor de învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei și a mobilităţii profesionale și de studiu.

Documentele europene cu impact și implicaţii semnificative asupra schimbărilor introduse în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi și Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF). Acestea au rol de repere decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformare a învăţământului preuniversitar din România și pentru faptul că sunt direct asociate cu strategia educaţiei permanente.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competentele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoștinţe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarităţii obligatorii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale și vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau competenţele în Matematică, știinţe și tehnologie), precum și aspecte inter- și trans- disciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curicuare.

 

2. 2. Context naţional 

Premisa politicii Mnisterului Educaţiei Naţionale privind descentralizarea este consistentă. Diagnoza este structurata pe zone critice, care devin si principalele domenii în care va actiona strategia de descentralizare. Aceste domenii sunt:

1. a) Curriculum:

• Curriculum la decizia şcolii (CDŞ), redus ca pondere faţa de nevoile si interesele comunităţii locale.
• CDŞ structurat mai ales pe nevoile cadrelor didactice şi nu ale comunităţii (elevi, parinţi).
• Alocarea centralizată a resurselor pentru manualele şcolare, ceea ce duce, în unele cazuri, la primatul preţului în faţa calităţii.

1. b) Evaluarea si certificarea:

• Certificarea pregătirii profesionale realizată, în unele cazuri, de persoane nepregătite în acest sens.

1. c) Reţeaua şcolară şi fluxurile de elevi:

• Reţeaua şcolara este fundamentată pe structura existentă de multă vreme (filiere, profiluri, specializări şi norme didactice).
• Consilierea şi orientarea nu au efectele scontate iar deciziile se iau adesea, la nivel central si judeţean, fără consultarea părtilor interesate de la nivel local.
• Rolul minor, în stabilirea reţelei şcolare, al autorităţilor publice locale.

1. d) Conducere şi administrare:

• Necorelarea finanţării şcolii cu obiectivele locale de dezvoltare a comunităţii.
• Administrarea curenta a patrimoniului si a fondurilor şcolii în afara acesteia, la nivelul consiliilor locale.
• Directorul este numit exclusiv pe filiera ierarhică – de către I.S.J. sau M.E.N.
• Legislaţia care modifică această situatie, schimbând, printre altele, structura Consiliului de Administratie (CA) şi modul de numire a directorului, nu şi-a produs încă efectele. Se adaugă recentele măsuri iniţiate prin Ordonanţa de Urgenţă 49/2014, cu noutăţi privitoare la componenţa CA.

1. e) Resursele umane:

• Comunitatea locală şi chiar directorul şcolii sunt lipsiţi de multe ori de autoritatea decizională în privinţa personalului didactic, deciziile majore fiind luate la nivelul ISJ şi al Ministerului.
• Cadrul legislativ restrictiv privind salarizarea şi normarea personalului didactic.
• Centralizarea formarii si dezvoltarii profesionale a personalului şi necorelarea ei cu nevoile şi interesele beneficiarilor.

1. f) Politicile de finanţare:

• Imposibilitatea finanţării coerente, pe baza de formule şi standard, din cauza constrângerilor legislative.
• Circuitul încă greoi de finanţare a unităţilor şcolare.
• Metodologia de calcul a costurilor-standard nu ia în considerare criteriile de calitate şi de performanţă educaţională.
• Sistemul de culegere, prelucrare şi transmitere a datelor nu este suficient de credibil şi de eficient pentru a oferi o baza obiectivă procesului decizional.

În afara domeniilor menţionate, orice proces de descentralizare mai afectează, cu siguranţă şi alte domenii ale educaţiei şi al vieţii şcolare cum ar fi:

• Sistemele de management al calitaţii (inspecţie, control şi asigurare a calitaţii).
• Alegerea metodologiei didactice şi a auxiliarelor curriculare – inclusiv TIC.
• Fluxurile de copii – mai ales modul de trecere de la un ciclu şcolar la altul şi de transfer de la o unitate şcolară la alta.
• Inspecţia şcolară – sub diferitele ei tipuri şi forme.

Toate aceste domenii sau subdomenii au fost luate în vedere în momentul elaborarii Strategiei de descentralizare a învatamântului preuniversitar. Pornind de la situaţia existentă, aceasta îşi propune obţinerea unor rezultate si efecte durabile la nivelul sistemului şcolar:

• Eficientizarea activitaţii şi creşterea performanţelor.
• Democratizarea sistemului educaţional.
• Transparenţa decizională.
• Creşterea calităţii şi relevanţei ofertei educaţionale.
• Stimularea inovatiei, a responsabilităţii profesionale şi a răspunderii publice.

 

3. 3. Contextul local

Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia este situată în partea de Sud – Vest a României (de unde i se trage și numele), între meridianele de 22°2’ și 24°2’ și paralelele de 43°3’ și 45°3’, acoperind 29212 km2, adică 12,25% din suprafața ţării. Are o populație de 2 330 792 locuitori cu o densitate de 79,8 loc./km2. Potrivit recensămîntului din 2002, alți 1.857.013 locuitori ai României (ce predilecție din orașele: București și Timișoara) au locul nașterii în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia include cinci județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), cu localitățile structurate, în anul 2005, în 40 orașe, din care 11 municipii, 408 comune și 2 066 sate.

1. Agricultura

În zona sudică a regiunii, culturile cerealiere ocupă mari suprafețe, în special în județele Olt, Dolj și sudul Mehedințiului. În zonele deluroase din Gorj și Vâlcea livezile se întind pe  arii importante. Cea mai cultivată specie pomicolă este prunul din care se produce țuică, o băutură specifică zonei; de asemenea se mai cultivă mărul, nucul (la Râmnicu Vâlcea se găsește o cunoscută stațiune de cercetare, iar lângă Târgu-Jiu se mai află încă o extinsă plantaţie de nuci), piersicul, caisul și castanul domestic (Tismana, Peştişani, jud. Gorj), fiind specifice zonelor mai calde din Sud și Vest.

În zonele montane din nord , ( în partea de Nord a județelor Vâlcea și Gorj și în Vestul județului Mehedinți) locul culturilor agricole este luat de păduri și pajiști montane. În zonele Drăgășani, Drăgănești, Segarcea, Strehaia și Dăbuleni podgoriile ocupă suprafețe extinse; dacă în zona Drăgășani predomină soiurile nobile de viță de vie, în restul regiunilor soiurile cele mai frecvente sunt cele hibrid din care se produce cunoscutul “zaibăr”. În zona luncii Oltului şi pe lângă unele oraşe (Craiova, Târgu-Jiu, Filiaşi, Calafat) se practică legumicultura, iar în zona orașului Dăbuleni se cultivă pepeni verzi.

1. Resursele naturale

Cele mai importante resurse sunt cele energetice: petrolul și gazele naturale cu centre de exploatare la Brădești, Ghercești, Coșoveni (Dolj), Țicleni, Bustuchin, Totea ( Gorj), Băbeni (Vâlcea), Iancu Jianu, Potcoava, Cungrea, Poboru, Corbu, Icoana (Olt) și lignit exploatat în județele Gorj și vestul Vâlcii.

1. Industria

Cel mai cunoscut centru industrial este Craiova, urmată de celelalte reședințe de județ. Pe ramuri, industria se prezintă în felul următor:

• industria energetică: termocentrale la Turceni, Rovinari, Ișalnița (toate cu puteri instalate de peste 1000 MW ), Craiova II, Govora-Râmnicu Vâlcea; hidrocentrale la Porțile de Fier I, Porțile de Fier II, Lotru-Ciunget, sistemele hidroenergetice de pe Olt şi Cerna-Motru-Tismana.
• industria metalurgică: ALRO Slatina, TMK-ARTROM Slatina.
• industria constructoare de mașini: automobile- Ford Craiova, componente de automobile – Craiova, fabrica de roți auto Drăgășani, avioane- fabrica de la Craiova, mijloace de transport feroviar- Electroputere Craiova, ROMVAG Caracal, fabrica de osii și boghiuri de la Balș, șantiere navale- Drobeta Turnu Severin, Orșova, fabrici de utilaj agricol- Craiova, Balș, fabrici de armament- Sadu-Bumbești Jiu (Gorj), Filiași, Drăgășani.
• industria chimică: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, Uzinele Sodice Govora, DOLJCHIM Craiova, Pirelli Slatina, fabrica de apa grea de la Halânga (Mehedinți), ARTEGO Târgu-Jiu
• industria materialelor de construcții: Bârsești (Gorj), Ișalnița-Craiova.
• industia lemnului: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin (aici se produce și celuloză și hârtie), Brezoi, Băbeni.
• industria textilă: Slatina, Târgu-Jiu, Scornicești, Motru, Caracal, Tismana.
• industria alimenentară: morărit și panificație la Râmnicu Vâlcea (Velpitar, Boromir), Slatina, Craiova, Caracal etc., fabrici de ulei: Podari-Craiova, de zahăr: Podari-Craiova, Corabia, de conserve din legume și fructe: Caracal, Râmnicu-Vâlcea, de preparate din carne la Caracal (fabrica de pate Hame), Râmnicu Vâlcea, Potcoava-Olt etc., de bere Craiova, Râmnicu Vâlcea, de vinuri: Segarcea, Strehaia, Drăgășani.

1. Situaţia economică a Gorjului (creştere economică/recesiune,resurse, structura ocupaţională a locuitorilor).

Situaţia economică locală este într-o vizibilă transformare: restructurări cu disponibilizări de personal în cadrul CEO (Complexul Energetic Oltenia) şi în instituţiile bugetare; investiţii şi reprofilări: Grimex (utilaj minier), Lafarge Bârseşti (staţie de măcinare pentru industria cimentului).

Se observă scăderea numerică a personalului din sectorul secundar (industrie şi construcţii) şi din sectorul terţiar (comerţ) deoarece criza economică din ultimii ani (2009, 2010) a determinat falimente sau încetarea activităţii în numeroase I.M.M.-uri.

O parte a forţei de muncă disponibilizate a plecat în ţările occidentale sau în alte oraşe ale ţării, iar cealaltă parte fie a intrat în şomaj, fie în pensionare anticipată sau de invaliditate.

Activităţile agricole în zona periurbană continuă să se bazeze pe cultura legumelor, cerealelor şi creşterea animalelor şi a păsărilor de curte. Produsele se comercializează pe pieţele agroalimentare ale oraşelor (Târgu-Jiu, Motru, Târgu-Cărbuneşti, Novaci, Rovinari, Ţicleni etc). Sunt puţine iniţiativele de asociere şi de practicare a activităţilor în ferme mari, integrate şi cu randament ridicat.

La nivelul economiei orașului Rovinari mai remarcăm:

• slaba capitalizare a întreprinderilor, în special a I.M.M.-urilor.
• numărul relativ mic al I.M.M.-urilor cu activitate de producţie.
• investiţii reduse de capital străin.
• adaptarea lentă a întreprinderilor la economia de piaţă.

Structura ocupaţională a locuitorilor:

• un procent însemnat din populaţie desfăşoară activităţi în industria extractivă, prelucrătoare şi energetică.

O parte a populaţiei desfăşoară activităţi comerciale, prestări servicii, construcţii, transporturi.

 

1. Distribuirea puterii la nivel local

În Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal sunt reprezentate următoarele partide politice: P.S.D., P.N.L., P.P.D.D. şi P.D.L. Preşedintele Consiliului Judeţean şi primarul municipiului Târgu-Jiu sunt membri P.S.D.

1. Explorarea nevoilor şi problemelor comunităţii

Există multe elemente de infrastructură care necesită intervenţii şi remedieri. Exemplu: reţelele subterane (canal, gaze, apă). De asemenea deficitul de locuinţe şi penuria investiţiilor străine sunt probleme ale comunităţii, cărora trebuie să li se găsească soluţii.

 

1. Relaţia grădiniță – comunitate

Pe fondul schimbărilor pe care le traversează societatea românească, în încercarea de căutare şi cristalizare a identităţii, grădinița are rolul de primă etapă în refacerea identităţii sociale şi valorizarea potenţialului uman, în concordanţă cu direcţiile europene prioritare de acţiune în domeniul educaţiei.Având în vedere acest considerent am procedat la:

• identificarea factorilor implicaţi în domeniul educaţional şi stabilirea rolului şi a responsabilităţilor fiecărui factor;

• susţinerea parteneriatelor cu toţi factorii sociali interesaţi de dezvoltarea educaţiei în grădiniță;
• stabilirea setului de valori care să orienteze evoluţia societăţii şi a educaţiei sale.

Comisia pentru comunicare, imagine, relaţii externe, proiecte şi programe a organizat popularizarea ofertei educaţionale a grădinițelor , atragerea colaborării cu comunitatea în vederea eficientizării activității de formare a copilului pentru școală și societate.

A fost organizata Comisia pentru promovarea imaginii grădiniței în comunitate, comisie care a avut în vedere:

• Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
• Elaborarea unor proiecte la nivel local, judetean, inerjudetean etc. care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional;

• Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare și flexibilizare a  acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului  educaţional;

• Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea   preşcolară şi comunitatea locală;

Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei s-a realizat prin:

• crearea paginii web a grădinițelor și a Proiectului Multilateral Comenius pe care l-a găzduit grădinița;

• organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate;
• stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii-grădiniţă, instituţii publice locale şi judeţene

• asigurarea transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în

structuri parteneriale, conducerea locala, părinţi, ONG-uri, oamenii de afaceri în ceea ce priveşte adecvarea ofertei educaţionale a grădiniţei la specificul comunitar ( întâlniri, şedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză, de consultare)

La nivelul Grădiniței este constituită comisia pentru parteneriate: Şcoală – familie – comunitate – media, al cărei rol constă în facilitarea schimburilor între factorii menţionaţi, în identificarea şi soluţionarea problemelor ale căror soluţii pot fi găsite împreună.[1]

 

1. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

 

IV.1. Informații de tip cantitativ

 

1. Numărul preșcolarilor din grădiniță și structuri (pe grupe /total).

Număr total de preșcolari:

 

Unitate de învățământ	An.şc.    2011 – 2012	An. şc.    2012 – 2013	An. şc.    2013 – 2014	An şc. 2014 -2015
Grădinița PP “Țara poveștilor„	6/143	6/142	6/142	5/117
Grădinița PN “Albă ca Zăpada „	5/138	5/119	5/122	4/93
Grădinița PN “Scufița Roșie„	4/110	4/91	4/93	3/57
Grădinița PN “Degețica„	4/101	3/56	3/56	3/74
Grădinița PN “Cenușereasa„	1/12	1/12	1/13	1/11

 

Dispunerea pe grupe:

Nr.grupe/nr.preșcolari

Grupa de preșcolari	2011/2012	2012/2013	2013/2014	2014/2015
Grupa mică	5	5	5	4
Grupa mjlocie	6	7	7	6
Grupa mare	4	7	7	6
Grupa pregătitoare	5	–	–	–

 

1. Fluctuaţii ale numărului de elevi

Există o anume fluctuaţie, în sens negativ, în ce priveşte numărul de preșcolari, datorită atât trecerii copiilor din grupa de vârstă 6-7 ani de la învățământul preprimar la învățământul primar cât și datorită scăderii natalității în zonă într-o anumită perioadâ de timp. Din studiul distribuției copiilor pe grupe de vârstă din grupele de vârstă 0-3 ani constatăm o tendință de creștere a natalității cu perspectiva păstrării numărului de grupe de copii din grădinițe sau chiar creșterii acestora.  De asemenea ,media copiilor cuprinși într-o grupă de copii este de 20 .  Se constată totodată o bună cuprindere a copiilor de vârstă preșcolară în grădinițele din orașul Rovinari.

Concluzie: Numărul preșcolarilor care studiază la grădinițele din oraș se menține în limitele superioare în conformitate cu prevederile Legii1/2011 , iar procentul cuprinderii copiilor de vârstă preșcolară în grădinițe demonstrează înteresul părinților pentru integrarea copiilor în grădiniță și prestigiul grădinițelor din orașul Rovinari dobândit la nivel de localitate și județ prin rezultatele obținute.

 

1. Frecvenţa

Frecvenţa în grădinițele din orașul Rovinari este bună, majoritatea preșcolarilor frecventând cu regularitate cursurile. Practic, raportându-ne la numărul total de copii, ar rezulta circa nouă absenţe nemotivate pe copil.

1. Statistică privind personalul unităţii şcolare (personal didactic – titulari, suplinitori, personal didactic auxiliar, personal nedidactic).

Total personal didactic	Titulari	Suplinitori calificaţi	Personal nedidactic (persoane)	Personal didactic auxiliar (persoane)
20	18	2	9	3

 

Toate posturile sunt ocupate cu personal calificat (studii corespunzătoare postului) pe care îl ocupă. Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este insuficient. Postul de administrator este ocupat prin sarcini suplimentare de un muncitor calificat. Există deficit la personalul de întreţinere şi nu există personal de pază.

 

1. Rata mişcării personalului didactic

Mişcarea personalului didactic în grădinițele din orașul Rovinari înregistrează în fiecare an un număr mai mic de persoane care își exprimă dorința părăsirii grădinițelor pentru apropierea de orașul Tg-Jiu. Apropierea de municipiu și modul facil de desfășurare a navetei către municipiul Tg-Jiu , a fost ani de-a rândul un impediment in realizarea stabilitătii cadrelor didactice pe posturile din grădinițele din orașul Rovinari. Politica grădiniței a fost aceea de a încadra pe posturi de titulari a cadrelor didactice din oraș ,astfel încât, în prezent, 60% dintre cadrele didactice locuiesc în orașul Rovinari și încă 35% dintre cadre sunt navetiste de peste 25 de ani și nu au intenția de a se transfera de pe posturi până la încetarea activității prin pensionare.

1. Spaţiul şcolar / localuri 

• Săli de clasă: 16 (3 dntre săli-cele de la grupele cu program prelungit-au dublă funționalitate)
• Dormitoare: 3
• Cabinete: 4
• 1 C.R.E.D.
• 1 cabinet metodic
• 2 cabinet consiliere
• Cantină: 75 de locuri
• Sală de sport (la Grădinița nr.1)
• Cabinet medical

 

1. Starea clădirilor 

Starea clădirilor este bună şi foarte bună. Au contribuit la aceasta:

• A fost schimbată tâmplăria exterioară, avându-se în vedere sporirea confortului termic.
• Dotarea cu mobilier a sălilor de clasă, cabinete , dormitoare, depozite de alimente şi de materiale. (fonduri de la guvern, consiliul local).
• Modernizarea grupurilor sanitare, igienizarea localurilor grădinițelor, reutilarea centralelor termice.

 

1. Bugete 2011-2014:

Mii lei	2011	2012	2013	2014
Fonduri alocate de la bugetul local	100	236	100	173
Fonduri alocate de la bugetul de stat	720	743	1046	1014
Venituri extrabugetare	102	102	101	103

 

1. Ambianţa din şcoală

În grădinițe există o ambianţă propice desfăşurării unei eficiente activităţi instructiv-educative, pe de o parte datorită calităţii optime a bazei materiale,[2] în al doilea rând generată de existenţa unui corp profesoral recunoscut prin profesionalismul său. Există o atmosferă de înţelegere şi respect reciproc atât între membrii conducerii, administrator financiar, personal didactic, între membrii corpului profesoral, cât şi între aceştia şi personalul didactic, nedidactic şi întreţinere, preșcolari şi părinţi. Stările conflictuale sunt preîntâmpinate, iar conflictele latente sau, uneori manifeste, sunt mediate, soluţionate într-un mod pozitiv.

 

1. Mediul social de provenienţă al preșcolarilor

Mediul de provenienţă al preșcolarilor este cel urban.

Nivelul de calificare al părinţilor respectă, de asemenea, criteriul eterogenităţii, fiind atât mediu, cât şi superior. Majoritatea părinţilor preșcolarilor din grădinițele din orașul Rovinari (aproximativ 70%) au studii profesionale şi liceale şi aproximativ 30% studii universitare.

Ocupaţiile părinţilor reflectă nivelul de calificare şi sunt variate: muncitori calificaţi şi necalificaţi, angajaţi în sectoare diverse, agenţi de pază, poliţişti, preoţi, agricultori,  patroni de firme, medici, economişti, jurişti, învăţători/profesori, asistenţi sociali etc., desfăşurându-şi activitatea în minerit, termocentrale, întreprinderi cu capital de stat şi particular, instituţii etc.). Un procent de aproximativ 5% sunt plecaţi în străinătate.

Interesul părinţilor faţă de grădiniță este crescut, personalul didactic al grădiniței având cu aceștia întâlniri zilnice la sosirea și plecarea copiilor din grădinițe dar și întâlniri organizate în cadrul activităților de consiliere organizate la fiecare grup,ședințe cu prinții sau acțiuni organizate în cadrul Centrului de Resurse pentru Educație și Dezvoltare.

 

1. Calitatea activităţii corpului profesoral

An şc. 2014 – 2015

Titulari 20	Gr. I	Gr. II	Def.	Debut.
	12	6	0	0
Suplinitori 2	Gr. I	Gr. II	Def.	Debut.
	0	1	0	1

 

În grădinițele din orașul Rovinari există un relativ echilibru între personalul didactic cu experienţă (30 – 40 de ani de predare) şi personalul didactic tânăr şi foarte tânăr (0 – 6 ani de predare). Cei mai mulţi se încadrează în grupa de mijloc (10 – 30 de ani de predare). Se îmbină în mod benefic tinereţea cu experienţa.

Rezultatele în plan profesional sunt remarcabile, majoritatea deţinând gr.didactic I (12 din 20, iar două cadre didactice vor susține în anul viitor inspecția specială pentru obținerea gradului didactic I) . Sunt absolvenţi de cursuri postuniversitare sau ai cursurilor de formare continuă şi au contribuţii ştiinţifice, metodice şi beletristice .

Prestaţia la clasă a colectivului de cadre didactice este ilustrată şi de numărul important de participări ale preșcolarilor la diferitele faze ale concursurilor şcolare.

 

Alte rezultate deosebite obţinute de preșcolari:

• Cu ocazia desfășurării Proiectului multilateral Comenius Childhood as a fairy tale , copiii au participat la acțiuni cu caracter artistic( dramatizări,dansuri moderne și dansuri populare) ,artistico-plastic( picturi,desene,realizare de felicitări cu ocazia unor sărbători), realizarea unor expozitii,etc.
• Participări şi premii la concursuri organizate pentru preșcolari la nivel internaţional, naţional şi judeţean .
• Participări şi premii obţinute la competiţii sportive zonale.
• Premii la concursuri artistice şi sportive.

 

1. Modul de comunicare

În general, comunicarea este funcţională, atât pe verticală (ascendent – descendent) cât şi pe orizontală.

Se realizează între:

• Director – personal didactic şi nedidactic;
• Director –preșcolari(prin profesori sau direct);
• Director – părinţi (prin profesori sau direct).

Directorul comunică mesajul oral sau scris. Uneori nu se întoarce decât parţial informaţia dinspre profesori, preșcolari şi părinţi spre director, pentru confirmarea receptării mesajului. Receptorul nu oferă, deci, întodeauna,  managerului (emiţător) feed-back-ul necesar.

Toate formele comunicării se derulează în mod formal, dar şi informal.

Comunicarea decurge în limitele normalului şi al decenţei.

Comunicarea cu părinţii se realizează prin şedinţele adunărilor generale ale părinţilor grupelor şi ale Consiliului Reprezentativ al Părinţilor (o dată pe an are loc întâlnirea părinţilor cu directorul; de mai multe ori întâlnirea educatoarelor cu părinţii preșcolarilor claselor).

Comunicarea directorului cu reprezentanţii comunităţii locale este optimă şi se realizează în ambele sensuri.

 

1. Calitatea managementului şi stilul de conducere

În contextul unei societăţi moderne în permanentă schimbare, echipa managerială a Grădiniței cu Program Prelungit „Țara poveștilor”Rovinari,  se defineşte prin calităţi şi abilităţi precum : gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de diagnoză, capacitate de decizie, obiectivitate în perceperea şi judecarea altora, adaptabilitate, centrarea pe dezvoltarea celorlalţi, spirit colegial, capacitatea de a asculta şi de a lua în considerare şi alte păreri decât cele proprii, comunicare facilă, încurajarea creativităţii, atitudini pozitive, atribuţii delegate într-o pondere considerabilă.

Directorul este absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în profilul management și are un master în management educațional , aducând cu sine în managementul implementat la nivelul instituţiei, rigoare şi viziune academică. Echipa managerială de la Grădinița cu Program Prelungit „Țara poveștilor”Rovinari promovează un  stil de conducere democratic. În funcţie de situaţie, acordă prioritate uneia dintre următoarele variabile: cerinţele sarcinii, nevoile grupului, nevoile indivizilor.

Membrii echipei manageriale pornesc de la premisa că obţinerea performanţelor depinde de modul în care un manager reuşeşte să influenţeze comportamentul celorlalţi membri ai corpului didactic şi nedidactic. De aceea pune un accent deosebit pe motivarea şi coordonarea acestora.

Sunt folosite următoarele instrumente manageriale: Regulamentul intern, Fişa operaţionalizată a postului, Organigrama, Tabloul de bord, Fişa de asistenţă, Fişa de evaluare, Scala de evaluare, Planul managerial.

 

 

V. ANALIZA P.E.S.T.E.

(politic, economic, social, tehnologic, ecologic)

V.1. Context politic

Politica educaţională a MEN vizează dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii în educaţie şi pe piaţa muncii prin formare iniţială şi continuă; alocarea unui procent de 6% din PIB pentru finanţarea acestui domeniu, aplicarea strategiei „Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii”.

Principalele direcţii de acţiune sunt:

• realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient, relevant (evaluare după fiecare ciclu curricular, în vederea stabilirii planurilor individualizate de învăţare; realizarea unui sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă; politici specifice pentru reducerea abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu; racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele internaţionale; alocarea de fonduri pentru investiţii)
• transformarea educaţiei timpurii în bun public (elaborarea unui nou curriculum pentru educaţie timpurie, centrat pe competenţe cognitive, emoţionale şi sociale şi pe remediere precoce a deficienţelor de dezvoltare: cuprinderea copiilor între 2-5 ani în acest tip de educaţie ~80%)
• descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor (descentralizare financiară, descentralizare administrativă şi a resursei umane)
• introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe (centrarea pe 8 competenţe cheie, agreate şi utilizate în U.E., care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; flexibilizarea curriculumului prin creşterea ponderii CDS şi prin libertate sporită a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline; individualizarea învăţării)
• stimularea educaţiei permanente
• generalizarea programului „Şcoala după şcoală”
• digitalizarea conţinuturilor curriculare. Toţi elevii vor avea acces la toate resursele de învăţare în format digital
• constituirea consorţiilor şcolare
• dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară, continuă.

Strategia MEN privind dezvoltarea învăţământului preuniversitar favorizează atingerea ţintelor strategice.

Această strategie creează cadru necesar îmbunătăţirii activităţii didactice la Grădinița cu Program Prelungit „Țara poveștilor”Rovinari care are drept finalitate formarea unor copii ce posedă competenţele cheie necesare integrării cu succes în învățământul preșcolar.

Constatăm implicarea comunităţii locale (Primărie, Consiliu Local) în problematica finanţării şi cea a resurselor materiale. Subliniem şi faptul că ne bucurăm de o libertate aproape deplină, comunitatea locală sprijinindu-ne iniţiativele manageriale.

Reprezentanţii Consiliului Local şi Primăriei în Consiliul de Administraţie se manifestă de fiecare dată ca parteneri eficienţi.

Instituţia cu cea mai mare influenţă este Primăria Rovinari, iar persoana  cea mai influentă este Primarul. De fiecare dată am găsit totală solicitudine pentru cererile noastre la Primar, Consiliul Local, Direcţia de Patrimoniu. Cu ajutorul lor am realizat lucrări de reparaţii, igienizări, dotări etc.

 

V.2. Context economic

 

1. a) Resurse economice existente.

• Cărbune lignit – în partea sudică a oraşului
• Roci de construcţii: nisip şi pietriş din albia râului Jiu (numeroase balastiere)
• Apele râurilor –Izverna , pentru alimentarea cu apă a oraşului.

– Jiul, pentru amenajări hidroenergetice.

• Apele subterane (freatice) bogate ca debit şi aproape de suprafaţă se utilizează pentru alimentarea cu apă a populaţiei
• Solurile fertile – aluviale şi brun – roşcate – favorabile culturilor agricole (cereale, legume, pomi fructiferi)

1. b) Situaţia economică este într-o vizibilă transformare: cu disponibilizări de personal la Combinatul Energetic Oltenia. Agenţi economici ai oraşului Rovinari : SC Complexul Energetic Rovinari SA, SC TERMOSERV SA, S.N.L.O-E.M. Roşia, SC TP SUT SA, SC Energo Construcţia SA, SC EnergoMontaj SA, SC Energo Reparaţii SA, SC U.M.R. SA şi SC MinPREST SA. În total există aproximativ 350 de firme cu sediu sau punct de lucru în Rovinari, majoritatea desfăşurând activităţi de producţie, servicii şi comerţ.
2. c) Mediu de afaceri este slab dezvoltat, existând puţine iniţiative private, iar numărul de

IMM fiind sub media naţională.

1. d) Agricultura (producţia agricolă şi creşterea vitelor). Majoritatea producţiei

agricole este obţinută în gospodăriile individuale şi este destinată, în mare parte

consumului propriu.

 

V.3. Context social 

În condiţiile reculului mineritului, a numărului mare de societăţi comerciale care şi-au restrâns producţia, a falimentului sau încetării activităţii a numeroase I.M.M.-uri, a lipsei investiţiilor de capital străin, a disponibilizărilor, şomajul tinde să devină un fenomen îngrijorător, aproximativ 7,6% din totalul populaţiei active sunt şomeri, mai ales în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine.

Această situaţie afectează starea materială şi financiară a locuitorilororașului Rovinari. Numărul familiilor nevoiaşe a crescut în ultimii ani. Sărăcia şi excluziunea socială s-au accentuat de la an la an. La nivel naţional funcţionează Comisia Anti – Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale, care prin comisiile judeţene a elaborat şi implementat planurile pentru fiecare judeţ.

Planul judeţean anti – sărăcie tratează chestiunea populaţiei de vârstă şcolară şi tineri cu risc de abandon şcolar din rândul comunităţilor de rromi din zonele defavorizate, situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (numărul în creştere în ultimii ani).

În situaţia în care societatea, judeţul şi comunitatea locală sunt marcate de transformări şi bulversări în toate domeniile de activitate sistemul de valori şi comportamentul adulţilor dar şi al tinerilor şi copiilor este perturbat.

La nivelul orașuui Rovinari , lipsa de supraveghere, lipsa de interes sau lipsa suportului financiar a dus la sporirea  fenomenului infracţional în  rândul copiilor şi tinerilor. Cu toate că există manifestări de violenţă şi infracţiuni, în special furturi şi tâlhării, aceste fenomene nu au fost scăpate de sub control de către autorităţi, oraşul intrând în rândul localităţilor liniştite şi paşnice. Cu toate acestea educaţia este şi trebuie să fie, din ce în ce mai mult, modalitatea de prevenire a unor comportamente marginale şi infracţionale.

Prin activităţile de colaborare pe care unitățile de învățământ le realizează cu segmente  importante ale comunităţii locale se urmăreşte diminuarea unor asemenea comportamente sau prevenirea lor. Asemenea parteneriate funcţionează cu PrimăriaRovinari, Serviciul de Reintegrare a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Gorj, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Penitenciarul Târgu – Jiu, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Direcţia de Sănătate Publică, Asociaţia pentru Siguranţa Comunitară şi Antidrog etc.

Continuă să se deruleze în şcolile din județul Gorj Proiectul „Prevenirea delincvenţei juvenile”.

 

V.4. Context tehnologic 

În orașul Rovinari există televiziune prin cablu, există reţea de telefonie fixă şi mobilă. Există, de asemenea, mijloace moderne de comunicare, atât la nivelul instituţiilor , societăţilor comerciale, de transport, telecomunicaţii, etc., cât şi la nivelul familiilor/persoanelor din orașul Rovinari. Un număr important de familii au calculator şi posedă acces la Internet. Posibilităţile de comunicare rapidă generează un aflux de informaţii consistent, de la care comunitatea se alimentează constant.

 

V.5. Context ecologic

Deşi judeţul Gorj are în componenţa sa un relief preponderent colinar şi muntos, cu vegetaţie abundentă , există încă obiective poluatoare precum termocentralele de la Turceni şi Rovinari, Macofil (în ultima vreme emiterea de noxe a scăzut aici, mai degrabă datorită diminuării producţiei). Se înregistrează, de asemenea, alunecări de terenuri (Roşia de Amaradia), inundaţii (pe cursul Jiului, Gilortului, Amaradiei), despăduriri nejustificate etc.

În cadrul instituţiei noastre de învăţământ se realizează educaţia ecologică şi se derulează programe de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi, a parcului şcolii, de protejare a mediului, colectare a deşeurilor ş.a.

Vezi, pe larg, cap. XI. 3, Acorduri de parteneriat.

Vezi, pe larg, Anexa 5.

Vezi, pe larg, Anexa 1.

 

VI. ANALIZA  SWOT

 

1. a) Puncte tari

• pentru fiecare an școlar, grădinița dispune de întregul material curricular (plan de învățământ, Curriculum pentru învățământul preșcolar, auxiliare didactice pe nivele de vârstă, ghiduri și îndrumătoare metodice, diverse materiale didactice și informaționale, etc.);
• existenţa unui Cabinet de consiliere/logopedie;
• existența unui Centru pentru Educație și Dezvoltare;
• colaborarea permanenta cu Școala Incluzivă și C.J.R.A.E. și normarea în grădinițele din orașul Rovinari a două posturi de profesor de sprijin și un post de consilier psiho-pedagogic;
• oferta grădiniţei satisface nevoile preşcolarilor;
• în procesul de predare-învăţare cadrele didactice folosesc metode activ-participative, softuri educaţionale;
• Comisia metodică are o activitate de calitate, abordând teme săptămânale de interes, pentru toate cadrele didactice din grădiniţă;
• sunt asigurate şanse egale la educaţie tuturor preşcolarilor care ne frecventează unitatea de învăţământ;
• activitatea educativă satisface aşteptările beneficiarilor direcţi şi indirecţi (copii şi părinţi);
• preocuparea unor cadre didactice pentru perfecţionare, pentru cercetare și elaborare de auxiliare didactice, îndrumătore metodice, ghiduri metodice, culegeri de poezii și cântece;
• personalul didactic este calificat în proporție de 100%
• preocuparea unor cadre didactice pentru perfecţionare, pentru cercetare și elaborare de auxiliare didactice, îndrumătore metodice, ghiduri metodice, culegeri de poezii și cântece
• din 20 cadre didactice ale grădiniței: 19 – titulare, 1 – suplinitoare calificată;
• ponderea cadrelor didactice cu grade didactice: 12 grad did. I, 1 – debutantă şi 7 grad did. II;
• dintre cadrele didactice titulare ale grădiniţe:16 – cursuri universitare, 8 – cursuri postuniversitare – masterat Consiliere psihologică și management educațional;
• unitatea de învățământ are o încadrare bună cu personal didactic auxiliar şi personal administrativ;
• relațiile interpersonale existente, favorizează crearea unui climat educațional deschis, stimulativ;
• există o bună delimitare a responsabilității cadrelor didactice (există comisii de lucru constituite pe diverse probleme), precum și o bună coordonare a acestora;
• existența unui cadru de evaluare a personalului didactic în funcție de performanțele obținute în procesul instructiv-educativ;
• o bună colaborare cu familiile preșcolarilor din grădiniță;
• grădinițele dispun de o bază materială bogată;
• sălile de grupă, dispun de mobilier corespunzător particularităților de vârstă ale preșcolarilor;
• starea fizică bună a spațiilor școlare;
• încadrarea în normele de igienă corespunzătoare;
• există televiziune prin cablu, în toate grupele din grădiniță;
• există aparatură electrică și electronică,în toate sălile de clasă;
• unitățile de învățământ sunt conectate la internet;
• există material informațional suficient și de calitate;
• existenţa Cabinetului de consiliere şcolară şi logopedie;
• existența Cabinetului de Resurse pentru Educație și Dezvoltare;
• grădinițele dispun de venituri extrabugetare provenite din donații și sponsorizări;
• participarea și implicarea reprezentanților comunității locale la acțiunile organizate de grădiniță;
• mediatizarea periodică a activităților importante din grădiniță, prin mass-media locală;
• contactele cu diverse instituții pentru realizarea unor activități extracurriculare : excursii, schimburi de experiență, vizite la muzeu, vizite la bibliotecă, vizionări de spectacole, acțiuni caritabile, etc.;
• participarea cu regularitate la evenimentele importante din viața comunității – 1 Iunie,

 

1. b) Puncte slabe

• fonduri bugetare insuficiente pentru achiziţionarea unor materiale diactice necesare;
• insuficienta diversitate a abilităților de comunicare, de raportare la problemele psihoemoţionale ale copiilor, a unor cadre didactice, în raport cu solicitările beneficiarilor – copii și părinți;
• lipsa abilităţilor de folosire a calculatorului în procesul de predare-învăţare-evaluare a unor cadre didactice;
• slabă motivare datorită salariilor mici;
• atractivitatea scăzută pentru cursurile de formare continuă şi perfecționare atât din partea unor cadre didactice, cât și din partea personalului didactic auxiliar și cel administrativ, datorită afectării drepturile bănești;
• eficiența scăzută a sistemului de recompensare a performanței didactice;
• conservatorismul și rezistența la schimbare a unor cadre didactice;
• conservatorismul unor cadre didactice privind modul de organizare și desfășurare a activităților, centrarea actului didactic pe nevoile copilului;
• lipsa de interes a unor cadre didactice pentru utilizarea calculatorului (cele care sunt în prag de pensie);
• nivelul scăzut de cunoștințe psihopedagogice, în rândul părinților;
• insuficiente inovaţii în activitatea didactică;
• insuficienta implicare a unor cadre didactice în activităţile educative, desfăşurate în grădiniţă;
• formalismul unor activităţi (de consiliere, extracurriculare, de lucru în echipă) ;
• scăderea motivației și interesului unor cadre didactice pentru dezvoltare personală sau perfecționare, datorită vârstei înaintate;
• criza de timp a părinților, datorată actualei situații economice, care poate reduce implicarea familiei în viața grădiniței;
• lipsa ofertei pentru formarea personalului administrativ (excluzând Cursurile de igienă);
• lipsa unui spațiu special amenajat pentru desfășurarea activităților de educație – fizică și  a unor programe educative – programe artistice și serbări;
• parchetul uzat în sălile de grupe;
• aspectul neplăcut al holurilor şi a unor săli de grupă, în ceea a ce priveşte zugrăveala acestora şi amenajarea (în special în spaţiul unde funcţionează grupe cu program normal);
• mașini de spălat automate și frigidere cu uzură mare;
• uzura bitumului din curtea grădiniţei (în special cel din curtea fostei grădiniţe cu program normal);
• interesul scăzut al unor reprezentanți ai comunității locale (I.S.J. Gorj, Primărie, directori de școli) pentru activitățile specifice grădiniței;
• slabe legături de parteneriat cu O.N.G. – uri;

 

1. c) Oportunități

• competența instituției de învățământ de a adapta oferta educațională în funcție de nevoile beneficiarului și a evoluției mediului social, legal și operativ;
• posibilitatea de a atrage venituri extrabugetare prin donații și sponsorizări;
• posibilitatea satisfacerii dorinței de informare și cunoaștere, prin Centrul de Resurse pentru Educație și Dezvoltare (C.R.E.D.);
• există un permanent schimb de informații cu personalul didactic din unități de învățământ similare, din județ și din țară;
• întâlnirile și activitățile comune ale cadrelor didactice, în afara orelor de curs, favorizează împărtășirea experienței, creșterea coeziunii grupului, o mai bună comunicare;
• varietatea cursurilor de formare continuă și perfecționare, organizate de I.S.J. și C.C.D. Gorj;
• întâlnirile frecvente (ședințe) între cadrele didactice și părinții preșcolarilor care frecventează grădinița;
• schimburile de experiență existente în cadrul unor parteneriate educaționale;
• descentralizare și autonomie instituțională;
• parteneriat cu părinții și comunitatea locală;
• disponibilitatea unor instituții similare pentru organizarea de schimburi de experiență;
• interesul unor instituții educaționale, pentru derularea unor acțiuni commune;

 

1. d) Amenințări 

• lipsa unui spațiu amenajat pentru desfășurarea activităților de educație – fizică și a unor programe educative – programe artistice și serbări;
• numărul mare de copii la grupe;
• scăderea motivației și interesului unor cadre didactice pentru dezvoltare personală sau perfecționare, datorită vârstei înaintate;
• criza de timp a părinților, datorată actualei situații economice, care poate reduce implicarea familiei în viața grădiniței;
• lipsa ofertei pentru formarea personalului administrativ (excluzând Cursurile de igienă);
• degradarea spațiului din curtea grădinițe;
• lipsa fondurilor bugetare;
• lipsa de experiență în elaborarea unor proiecte de atragere de fonduri finaciare;
• organizarea defectuoasă a activităților de parteneriat, poate conduce la ruperea unor relații;
• nivelul de educație și timpul limitat al unora dintre părinți pot duce la slaba implicare a acestora în viața grădiniței;

 

VII. VIZIUNEA GRĂDINIȚEI CU PROGRAM PRELUNGIT „ȚARA POVEȘTILOR”

Grădiniţa noastră  îsi propune să ofere copilului educaţie într-un mediu în care se simte iubit şi ocrotit , să formeze copii educaţi, independenţi, sociabili ,uşor abaptabili pemanentelor tarnsformări ale societăţii.

Este locul unde copilul îşi găseşte primii prieteni, unde descoperă lumea în joacă, unde învaţă să învingă, unde se bucură că se întoarce în fiecare zi.

 

 

MOTTO:

“AJUTĂ-MĂ SĂ FAC SINGUR!”

Îl ajutăm pe copil să-şi construiască şi să-şi cucerească singur propria autonomie!

Simplu pentru părinţi şi minunat pentru copii! 

VIII. MISIUNEA GRĂDINIȚEI

Aplicarea  în cadrul organizaţiei furnizoare de educaţie a unei politici a calităţii care vizează  satisfacerea cerinţelor beneficiarilor, ale angajaţilor şi ale partenerilor tradiţionali ai unităţii de învăţământ, atragerea părinţilor prin oferte educaţionale atractive  precum şi prin respectarea standardelor de calitate în toate domeniile de activitate, asigurarea şi optimizarea resurselor umane şi materiale, competenţa şi motivaţia personalului, un bun management intern şi o preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea eficacităţii sistemului demanagement al calităţii educaţiei.

În acest sens, GRĂDINIŢA își propune:

• Acordarea tuturor preșcolarilor de șanse egale de dezvoltare în funcție de ritmul propriu , cu accent pe integrarea școlară și socială;
• Promovarea celor mai bune și mai sigure oportunități de educație, de dezvoltare fizică, psihică și intelectuală, în acord cu cerințele școlii și comunității locale și ale societății;
• Dezvoltarea un învățământ centrat pe copil, înglobând cele mai noi idei și practice pedagogice, un învățământ deschis spre nou, spre modernitate, în scopul valorizării potențialului, disponibilităților și nevoilor concrete ale copiilor;
• Promovarea performanţelor, a inovaţiilor, a valorilor şi dimensiunilor europene în practicile educaţionale, prin implicarea în proiecte şi programe atât a copiilor care frecventează grădiniţa, cât şi a cadrelor didactice dormice de dobândirea de noi cunoştinţe;
• Încurajerea cooperării, a concurenței loaiale, a respectului pentru profesie, atașamentului față de copil, receptivitate la nou;
• Crearea unui mediu favorabil învățării, unui climat de siguranță fizică și psihică și de servicii sociale pentru copii – îngrijire, supraveghere, asistență medicală;
• Construirea identităţii şi a individualităţiigrădinițelor prin promovare standardelor de calitate;
• Elaborarea unei oferte educaţionale conforme cu standardele naţionale şi cu
• idealurile școlii româneşti și ale comunității locale;
• Afirmarea și consolidarea imaginii grădinițelor prin integrarea în învățământul primar a unor copii pregătiți ;
• Formarea continuă a profesorilor, pentru aplicarea metodelor active de
• predare și a celor alternative de evaluare;
• Îmbunătățirea sistemului de management, pentru menținerea și ridicarea calității educației oferite;
• Monitorizarea progresului obținut în realizarea obiectivelor stabilite, conform strategiei de dezvoltare stabilite;
• Derularea unei eficiente politici de selecţie a personalului care să fie motivat în creşterea prestigiului grădinițelor.

 

IX. ŢINTE STRATEGICE

1. Asigurarea unui management eficient bazat pe motivare, implicare, participare.
2. Realizarea unui demers didactic activ – participativ, care încurajează iniţiativa, creativitatea şi folosirea la maximum a potenţialităţilor preșcolarilor.
3. Asigurarea conditiilor de dezvoltare personală a copiilor. Promovarea educatiei incluzive si asigurarea sanselor egale.
4. Stimularea performanţei şi excelenţei. Dezvoltarea spiritului competitiv.
5. Optimizarea procesului didactic din grădinițe prin utilizarea mijloacelor moderne de predare-învăţare şi comunicare, a tehnologiei informaţiei şi comunicării.
6. Realizarea unor parteneriate interinstituţionale, naţionale, europene.
7. Promovarea tradiţiilor locale, a valorilor culturii naţionale şi universale.

 

OPŢIUNI STRATEGICE
Ţinta	Opţiunea curriculară	Opţiunea financiară şi a dotărilor materiale	Opţiunea investiţii în resursa umană	Opţiunea relaţiilor comunitare
1. Asigurarea unui management eficient, bazat pe motivare, implicare, participare	– Derularea unor activităţi didactice de calitate, în perspectiva egalizării şanselor, a realizării educaţiei de bază pentru toţi şi pentru fiecare a învăţării pe tot parcursul vieţii. – Realizarea ofertei educaţionale a Gradinitei; stabilirea curriculumului la decizia şcolii. Întocmirea programelor pentru disciplinele CDS. – Desfăşurarea activităţilor curriculare cu accent pe activitatea în echipe, pe flexibilitatea comportamentelor şi adaptabilitate. – Eficientizarea activităţilor ce încurajează spiritul de echipă, cooperarea, înţelegerea, susţinerea reciprocă, exprimarea opiniilor, negocierea; – Stimularea activităţilor ce încurajează apartenenţa la grupuri multiple.	– Continuarea atragerii unor importante resurse financiare, materiale pentru reabilitare, modernizare, dotare – Completarea achiziţionării mijloacelor moderne audio-vizuale, materialelor  didactice şi de informare.	– Dezvoltarea competenţelor manageriale – Formare în managementul calităţii – Formarea educatorilor, educabililor pentru lucrul în echipă, pentru implicare, participare, responsabilizare. – Formarea / dezvoltarea competenţelor digiale.	– Relaţii de colaborare cu Primăria, cu ISJ, cu alte instituţii ale comunităţii, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.
2. Realizarea unui demers didactic activ – participativ, care încurajează iniţiativa, creativitatea şi folosirea la maximum a potenţialităţilor prescolarilor.	– Descongestionarea, esenţializarea şi abordarea interdisciplinară şi transdisciplinară a conţinuturilor disciplinelor de învăţământ. – Parcurgerea traseelor personalizate de formare. – Învăţarea pe fond problematizant; abordarea metodelor active. Stimularea iniţiativei, creativităţii, aptitudinilor de cercetare, de investigare. – Păstrarea/introducerea în CDS a disciplinelor ce promovează activităţile centrate pe copil.	– Continuarea achiziţionării unor mijloace moderne de învăţare, a unor materiale informative (softuri educaţionale, dicţionare, atlase,albume)	– Formarea /abilitarea personalului didactic pentru un demers activ – participativ.	– Participarea la programe locale, guvernamentale, internaţionale.
3. Asigurarea conditiilor de dezvoltare personala a copiilor. Promovarea educatiei incluzive si asigurarea sanselor egale.	– Identificarea copiilor cu nevoi speciale – Aplicarea chestionarelor prin care se vor stabili, pentru toti copiii grădiniţei, stilurile individuale de învatare – Elaborarea si implementarea strategiilor de învatare pentru a raspunde stilurilor individuale de învatare, nevoilor, abilitatilor si gradului de motivare a fiecarui copil;	– Achiziţionărea de materialului informativ necesar, mijloace moderne de învăţământ,dotarea cabinetelor profesorilor de sprijin și al consilierului psiho-pedagogic cu materiale care susțin demersul acestora	– parteneriat cu unitățile de învățământ de educație incluzivă – normarea cu profesori de sprijin	– Participarea la programe locale, naţionale, internaţionale. -Programe speciale de recuperare pentru preşcolarii cu nivel scazut al pregatirii initiale;
4. Stimularea performanţei, a excelenţei. Dezvoltarea spiritului competitiv.		– Stimularea spiritului competitiv, a performanţelor prin premierea celor mai buni prescolari ;premierea profesorilor coordonatori.	– Implicarea şi angajarea profesorilor cu potenţial în obţinerea performanţelor şi a excelenţei.	– Implicarea comunităţii locale în premierea copiilor.
5. Optimizarea procesului didactic din gradinite prin utilizarea mijloacelor moderne de predare – învăţare şi comunicare, a tehnologiilor informaţiei şi comunicării.	– Introducerea în procesul de predare – învăţare a mijloacelor moderne audio – vizuale . – Diversificarea CDS pe problematica tehnologiei şi comunicării. – Folosirea Internetului în activitatea de învăţare.	– Completarea calculatoarelor performante din dotare. – Extinderea reţelei de Internet	– Formarea personalului didactic pentru utilizarea mijloacelor moderne, pentru predarea informatizată.	– Programe de parteneriat prin care achiziţionăm mijloace didactice moderne.
6. Realizarea unor parteneriate interinstituţionale, naţionale, europene.	– Creşterea calităţii şi eficienţei procesului educaţional prin activităţi curriculare care promovează parteneriatul, cooperarea, dezvolatarea dimensiunii europene. – Realizarea unor activităţi ale  proiectului în cadrul curriculumului.	– Tipărirea şi răspândirea în comunitate a unor materiale promoţionale (afişe, broşuri, cd-uri, dvd-uri, albume) Realizarea unor pagini web.	– Programe de formare în problematica parteneriatelor (locale, naţionale, europene),  în managementul proiectelor.	– Realizarea unor activităţi comune gradinita – comunitate locală, gradinita – instituţii similare din ţară, gradinita– instituţii educaţionale europene.

 

 

X. OBIECTIVE 

Pentru realizarea Ţintei 1, managerul şi profesorii vor urmări:

• Să asigure o relaţie funcţională, coerentă, bazată pe motivare, implicare şi participare la nivelul grădiniţelor şi la nivelul grupei de prescolari .
• Să coordoneze desfăşurarea unor activităţi didactice de calitate ai cărei beneficiari direcţi sunt elevii; să ofere un model posibil de urmat.
• Să dezvolte un management eficient al resurselor umane printr-o bună selecţie a personalului didactic.
• Să dezvolte un management al resurselor materiale centrat pe economie, eficienţă, efectivitate.
• Să promoveze imaginea grădiniţelor prin intermediul parteneriatelor, al mediei locale şi centrale.
• Să formeze competenţe managerial-antreprenoriale şi să ghideze opţiunile prescolarilor pentru carieră.

Pentru realizarea Ţintei 2, managerul şi profesorii vor urmări:

• Să desfăşoare activităţi didactice activ-participative, centrate pe copil.
• Să formeze competenţe de investigare, de cercetare, să dezvolte iniţiativa şi creativitatea copiilor.
• Să coordoneze lucrări de creaţie, de cercetare.
• Să iniţieze şi să realizeze proiecte educaţionale.
• Să disemineze informaţia în comunitate.

Pentru realizarea Ţintei 3, managerul şi profesorii vor urmări:

• Să identifice copiii cu nevoi speciale
• Să elaboreze si implementeze de strategiide învatare pentru a raspunde stilurilor individuale de învatare, nevoilor, abilitatilor si gradului de motivare a fiecarui copil;
• Să asigurare resursele si logistica necesară .

Pentru realizarea Ţintei 4, managerul şi profesorii vor urmări:

4.1.    Să îndrume şi coordoneze copiii pentru obţinerea performantelor la evaluările de parcurs şi la evaluările finale.

4.2.    Să îndrume şi coordoneze copiii pentru obţinerea performanţelor la concursuri şcolare, la competiţii sportive etc.

4.3.    Să formeze un corp profesoral de elită.

Pentru realizarea Ţintei 5, managerul şi profesorii vor urmări:

• Să îmbogăţească baza didactică materială a grădiniţelor.

5.2.      Să formeze o cultură profesională în jurul computerului.

5.3.      Să integreze mijloacele moderne audio-vizuale, calculatorul în activitatea curriculară, extracurriculară.

5.4       Să utilizeze TIC în predare-învăţare.

5.5.      Să asigure fiecărui copil al grădiniţelor accesul la calculator.

Pentru realizarea Ţintei 6, managerul şi profesorii vor urmări:

6.1.     Să iniţieze şi să deruleze proiecte interinstituţionale, locale, naţionale şi internaţionale.

6.2.     Să stimuleze participarea cât mai multor copii în proiecte.

6.3.     Să împărtăşească idei şi bune practici în domeniul educaţional şi comunitar.

6.4.     Să colaboreze cu partenerii proiectului / proiectelor.

6.5.     Să coordoneze copiii pentru realizarea produselor finale, palpabile, utile, transferabile în alte contexte educaţionale.

6.6.     Să disemineze rezultatele proiectului / proiectelor în comunitatea şcolară, locală, naţională.

Pentru realizarea Ţintei 7, managerul şi profesorii vor urmări:

7.1.     Să cunoască elemente ale culturii locale, tradiţionale.

7.2.     Să promoveze aceste valori în comunitatea locală, naţională, internaţională.

7.3.     Să participe la evenimente culturale din comunitatea lor.

7.4.     Să respecte valorile culturale ale altor comunităţi.

7.5.     Să participe în echipele reprezentative ale grădiniţelor în manifestări culturale locale, naţionale, internaţionale.

 

XI. PLANUL DE DEZVOLTARE AL UNITĂŢII ȘCOLARE

XI.1. Curriculum şi viaţa şcolară

Curriculum-ul desemnează, în general, ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece prescolarul pe durata parcursului său şcolar. În sens restrâns, cuprinde ansamblul acelor documente şcolare în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele pe care grădiniţa le oferă copilului

Curriculumul Naţional cuprinde planurile cadru de învăţământ ,programele şcolare, ghidurile, normele metodologice şi materialele suport..

Numărul total de ore alocat prin planurile cadru variază între un minim şi un maxim. Planurile cadru prevăd pentru majoritatea activitatilor  o plajă orară ce presupune un număr de ore specific nivelului de dezvoltare al copilului. Această variabilitate se concretizează la nivelul grădiniţei prin schemele orare. Curriculum nucleu este completat de Curriculum la Decizia Şcolii (C.D.Ş.).

Planurile cadru optimizează bugetul de timp, cuprinde activităţi comune tuturor copiilor pentru asigurarea egalităţii de şanse a acestora; prevede apoi diferenţierea parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile, aptitudinile acestora.

Programele şcolare pentru Trunchiul Comun sunt elaborate de M.E.N. şi sunt respectate de cadrele didactice, fiind analizate în prima şedinţă a comisiilor metodice a anului şcolar.

Auxiliarele existente în grădiniţe reflectă criteriul selecţiei (din oferta de auxiliare şcolare sunt selectate titlurile de către educatoare/ profesori şi este realizată apoi comanda la nivelul grupelor prin comitetul de parinti al grupei). Sunt folosite auxiliare ale mai multor edituri : Corint, Didactica si Pedagogica, Delta,Diana, ş.a.

Activitatea didactică este susţinută şi de alte materiale auxiliare: planşe didactice, atlase, materiale didactice confectionate sau achizitionate , computere,D.V.D-uri, aparat de proiectie.

 

1. Curriculum la decizia şcolii 

Curriculum–ul la decizia şcolii acoperă diferenţa de ore dintre curriculum-ul  nucleu şi numărul minim / maxim de ore pe săptămână şi pe an de studiu, prevăzute de planurile cadru.

Acest tip de curriculum urmăreşte să coreleze mai bine resursele grădiniţelor cu dorinţele prescolarilor şi cu cerinţele comunităţii. El contribuie la valorizarea grădiniţelor noastre şi la crearea unei personalităţi proprii a acestora prin diferenţierea ofertei de educaţie.

În ultimii ani personalitatea grădiniţelor a fost conturată prin frecventarea de către copii a mai multor activitati din C.D.Ş., prea puţine încă pentru ţintele pe care le-am stabilit:

 

• Curs opţional de educatie rutiera.
• Curs opţional de educatie antreprenoriala.
• Curs opţional de educatie ecologica.
• Curs opţional de explorare a mediului inconjurator „Vreau sa stiu”.
• Curs opţional de limba engleză.
• Curs opţional de educatie civica.
• Curs optional de dansuri si obiceiuri populare.
• Curs optional de educatie artistico-plastica
• Curs optional de muzica vocala.
• Curs optional de teatru.

 

Selecţia şi opţiunile privind C.D.Ş. se realizează în conformitate cu normele şi metodologiile  existente la nivel naţional. Parintii îşi exprimă opţiunile pentru C.D.Ş. în funcţie de dorinţele, aptitudinile şi interesele copiilor.

Personalul didactic  din grădiniţe şi-a propus şi îşi propune să limiteze extinderile şi să menţină o ofertă C.D.Ş. realistă, în care copiii să îşi împlinească posibilităţile de formare, iar grădiniţele să-şi consolideze personalitatea.

 

XI.2. Activităţile extracurriculare 

Activităţile extracurriculare sunt selectate şi structurate în funcţie de interesele copiilor şi de obiectivele educaţionale urmărite: educaţia pentru valori, educaţia pentru cetăţenie democratică, educaţia pentru sănătate, educaţia pentru protejarea mediului înconjurător (ecologică), educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru valorile europene.

Ca pondere aceste activităţi se prezintă astfel :

• Cultural-Artistice – sunt organizate în vederea educării pentru valori a copiilor şi constau în: vizionarea pieselor de teatru pentru copii, puse în scenă de Teatrul de Stat „Elvira Godeanu” din Tg-Jiu şi altor instituţii teatrale din ţară.; participarea formatiei de dansuri populare a Gr[dinitei „Alba ca Zapada”la concursuri si festivaluri judetene,nationale si internationale şi câştigarea unor premii importante; organizarea de catre gradinite a unui festival judetean de folclor,festival care se bucura de participanti de la toate nivelurile de invatamant din judet si din alte judete precum si de participarea unor formatii si solisti de la Clubul elevilor si de la Scoala Populara de Arta; serbări prilejuite de evenimente; , Ziua Europei, Ziua Unirii,Craciun, 8 Martie, 1 Iunie; expoziţii de pictură si lucrari practice.
• Civice – organizarea unor acţiuni împotriva violenţei domestice, consumului de alcool, droguri şi tutun, , de informare cu privire la cetăţenia europeană, toleranţă faţă de minorităţile etnice, persoanele cu dizabilităţi psihomotorii şi asistaţi sociali,
• Sportive – participarea copiilor la concursuri organizate la nivel local şi judeţean; organizarea de competiţii sportive cu prilejul Zilei Copilului; organizarea concursului judetean „Sportivii la concurs”.
• Ecologice – participarea copiilor la concursuri vizând proiecte de mediu, „Micii pompieri”, Proiectul Naţional de Ecologizare „Let’s do it România”, Proiectul „Patrula de reciclare”, colectarea deşeurilor materiale.
• Alte activităţi:

– Organizarea de activităţi şi vizite documentare, excursii: la obiective istorice din judetul Gorj (în baza unui parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie „Alexandru Ştefulescu”, Asociaţia Cercul Cultul Eroilor Ecaterina Teodoroiu , din ţară (Parcul Romanescu Craiova, Castelul Huniazilor, Cheile Buţii, Herculane, salina Ocnele Mari,) .

– Activităţi de informare a părinţilor şi comunităţii locale cu privire la performanţele grădiniţelor : expoziţii foto-documentare,pliante, albume, CD-romuri, site-uri şi bloguri, materiale video, emisiuni radio şi TV.

– Participarea la activităţi cu valoare europeană derulate cu ocazia Zilei Europei.

 

XI.3. Acorduri de parteneriat 

S-a înregistrat o diversificare a parteneriatelor încheiate cu reprezentanţii comunităţii locale, iar rezultatele activităţilor desfăşurate au fost utilizate cu real folos în procesul de învăţămînt, în managementul grădiniţei şi activităţile extracurriculare. Dintre acestea amintim:

• parteneriat cu Muzeul Judeţean Gorj, materializat în vizitarea unor secţii care au incitat interesul şi curiozitatea copiilor;
• parteneriat cu Casa Corpului Didactic constând în frecventarea unor cursuri de către o parte din cadrele didactice din grădiniţă;
• parteneriat cu Catedrala „Sfintii Imparati Constantin si Elena” constând în vizită la lăcaşul de cult, întîlniri cu preotul catedralei, desfăşurarea unor activităţi umanitare,
• parteneriat cu Palatul copiilor,
• parteneriat cu Şcolile nr. 1 si nr.3 Rovinari care au vizat activităţi comune la care au participat  preşcolarii de la grupa mare,
• parteneriate cu grădiniţe din localitate si din judet care au constat în activităţi comune, vizite, schimburi de experienţă,
• parteneriat cu teatre de papusi de copii materializat în vizionarea de spectacole şi organizarea serbărilor la sediul instituţiei.
• parteneriat cu Biblioteca si Casa de Cultura Rovinari materializate in actiuni extracurriculare deosebite;
• parteneriat cu politia orasului si cea judeteana in demersul nostru constant de a atrage atentia asupra necesitatii respectarii regulilor de circulatie;
• parteneriate externe: cu Casa de Cultura din Montpelier, cu o gradinita din Vendee Franta ;
• parteneriat cu gradinite si scoli din tara , unitati UNICEF, alaturi de care am participari la actiuni de cunoastere a traditiilor populare locale;
• parteneriat deosebit cu Centrul de Educatie Incluziva Tg-Jiu

In perioada 20111-2013 am desfasurat Proiectul Multilateral Comenius cu tema„Childhood as a fairy tale”.

Proiectul a implicat unitati de invatamant din : Romania-GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT ROVINARI, din Bulgaria- GRADINITA “JOY”,VRATSA, din Ungaria- GRADINITA TUNDERKERT , KÁPOLNA si din Turcia- SCOALA ATATŰRK 100.yil ІLKӦĞRETIM  100,MANISA.

Actiunile planificate in cadrul proiectului s-au desfasurat in paralel in fiecare tara , iar rezultatele muncii depuse de copii si de cadrele didactice vor fi prezentate atat in cadrul intalnirilor de proiect cat si pe site-ul proiectului.

 

XI.4. Resursele materiale şi financiare

Grădinita cu Program Prelungit Rovinari si structurile sale dispun de baza materială modernă, cu dotari specifice. Acestea sunt dotate cu tocarie termopan, gresie, lambriu din lemn, grupuri sanitare moderne . Salile sunt placate cu parchet. Am beneficiat de un parteneriat eficient cu Primaria si Consiliului local astfel incat , intr-o permanenta colaborare am reusit sa organizam spatii destinate gradinitelor comparabile cu cele mai moderne spatii din tara.

Spatiile de invatamant au incalzire centrala proprie pe gaz . Alimentarea cu apa se face de la reteaua de alimentare a orasului. In vara anului scolar 2012-2013 s-a efectuat igienizarea interioara a localului Gradinitei cu Program Prelungit Rovinari.

Mobilierul existent este in mare parte nou, modern. În anul școlar 2013-2014 am achiziționat mobilier în valoare de 110 mii lei .

Gradinitele beneficiaza de mijloace mass-media: calculatoare, copiatoare, televizoare,DVD-uri. Toate unitatile sunt conectate la internet si la televiziune prin cablu.

Gradinita cu Program Normal nr. 1 este singura dintre gradinite care a avut spatiu necesar amenajarii unei sali de sport si a unei sali de spectacole. În acest an școlar sala de spectacole a fost dotată cu scenă nouă,modernă.

Tot acum s-a amenajat spațiul necesar și s-a instalat centrală proprie pentru Grădinița cu Program Prelungit. Ani la rând centrala care deservea grădinița se afla într-n spațiu dintr-un bloc de locuit aflat în imediata apropiere a grădiniței și era foarte greu de administrat.

 

Pentru buna desfăşurare a procesului didactic, în 2015-2019 ne propunem:

1. Reparaţii curente
   • Igienizarea în interior şi exterior a clădirii Grădiniței Vîrț,Grădiniței nr.4 Scufița Roșie;
   • Zugrăveli şi vopsitorii interioare
   • Revizuirea şi repararea instalaţiilor electrice, termice şi sanitare în toate spaţiile de învăţământ ;
   • Verificarea tehnică a instalaţiilor de gaze
   • Mentenanţa iluminatul incintei şi a spaţiilor exterioare.
   • Realizarea unor spații de joacă în curtea grădinițelor;
   • Reamenajarea spațiului din Grădinița cu Program Prelungit prin reorganizarea blocului alimentar și a spațiilor de depozitare;
   • Redecorarea spațiilor grădinițelor.
   • Organizarea unei biblioteci cu carte de specialitate in incinta Grădiniței cu Program Prelungit;
2. Investiţii

• Realizarea cu sprijinul Primăriei Rovinari a unui spațiu propriu pentru desfășurarea de spectacole și activități educaționale- o sală de spectacole cu 150-200 locuri;
• Termoizolarea clădirilor grădiniț
• Organizarea unei spălătorii la nivelul Grădiniței cu Program Prelungit Rovinari;

1. Obiecte de inventar

• Dotarea cu mobilier nou a Grădiniței nr.4Scufița Roșie;
• Procurarea de material didactic ;
• Procurarea de garnituri de pat, feţe de masă, pături
• Achiziţionarea unor calculatoare (cel putin 10) şi 3 imprimante multifuncţionale
• Achiziţionarea unui videoproiector şi ecran pentru videoproiecţii
• Dotarea bucătăriei cu chiuvete pe senzori

Fondurile necesare îndeplinirii ţintelor şi obiectivelor Colegiului în următorii ani sunt estimate astfel:

	Anii
	2015	2016	2017	2018
Fonduri alocate de la bugetul local (mii lei)	3.85	3.950	4.19	4.45
Fonduri alocate de la bugetul de stat	130	135	140	145
Venituri extrabugetare (estimări)	340	340	340	340

 

XI.5. Resursele umane

Managerul Grădiniței cu Program Prelungit “Țara poveștilor„ Rovinari pornind de la premisa ca resursele umane trebuie privite ca un capital autentic, ca o investitie rentabila a fost in permanenta preocupat de: atragerea resurselor umane de care organizatia a avut nevoie pentru realizarea obiectivelor propuse; dezvoltarea resurselor umane care functioneaza în gradinite; motivarea resurselor umane angajate; mentinerea resurselor umane care corespund cerintelor din gradinite.

La inceputul fiecarui an scolar, echipa manageriala manifestă o preocupare deosebită pentru ocuparea catedrelor didactice cu personal calificat, specializat, preocupat de realizarea unei activităţi responsabile şi eficiente. Atat predarea disciplinelor din curriculum nucleu, cât şi a celor din curriculum la decizia şcolii se face cu personal specializat.

Miscarea personalului didactic de la Grădinița cu Program Prelungit “Țara poveștilor„Rovinari este redusa, numărului mare de titulari şi a preponderenţei cadrelor didactice de vârstă medie. În urmatorii ani, pana în perioada 2017- 2019, urmeaza să se pensioneze un număr mare de  profesori, ceea ce va genera schimbari in structura de varsta a corpului didactic.

Personalul didactic auxiliar si nedidactic este calificat pentru posturile pe care le ocupa. Este insa insuficient pentru volumul de munca existent, compus din personal didactic auxiliar (3 persoane) şi personal nedidactic (9 persoane) .

În general, problemele de sanatate si familiale nu împietează desfăşurarea în condiţii normale a procesului de invatamant.   Directorul Grădiniței cu Program Prelungit “Țara poveștilor„ Rovinari asigura echilibrul intre nevoile institutiei si nevoile personalului, manifestând grijă pentru atragerea/mentinerea resurselor umane care corespund nevoilor institutiei si se muleaza pe exigentele acesteia.

Personalul cu calităţi si competenţe deosebite este stimulat si motivat corespunzator, în codiţiile legislaţiei actuale (calificative, gradaţii de merit, recompense morale). Sunt evidentiate calitatile personale, identificate punctele slabe, sustinuti cei aflati in dificultate şi sustinute nevoile de formare.

Ne propunem ca in perioada 2015-2019:

• Să înregistrăm o cât mai redusă mişcare a personalului didactic, exceptând necesarul pentru completarea cu personal în urma pensionărilor, rezervărilor, vacantărilor.
• Să completăm necesarul personalului de întretinere şi pază.
• Susţinerea fiecarui profesor în participarea la cursuri de formare (cel puţin 90 de credite în următorii 5 ani)
• Să încadrăm personal calificat (eventual prin concurs intern).
• Să cooperăm cu Primaria Rovinari si Politia Comunitara pentru asigurarea pazei şi supravegherii la intrareain gradinite.

 

XI.6. Relaţiile cu comunitatea

În orasul Rovinari, relaţia Şcolii, în general, şi a Grădiniței cu Program Prelungit “Țara poveștilor„, în special, cu comunitatea, este din ce în ce mai bună. Există un consens axiologic între comunitate şi Şcoală, ambele interesate în dezvoltarea educaţiei şi, în particular, în susţinerea unităţilor de învăţământ.

Parteneriatul gradinită – comunitate include diferite instituţii: Primăria, Consiliul local, alte instituţii de învăţământ, I.S.J., instituţii de cultură, Inspectoratul Judeţean si Orasenesc de Poliţie, Direcţia de Sănătate Publică,  Centrul de Asistenţă  Psihosocială, Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog, Biserica etc.

Toate promovează sau trebuie să promoveze valori comune cum sunt: egalitatea şanselor în educaţie, dezvoltarea spiritului civic, a mentalităţilor comunitare, încurajarea iniţiativei, participării, armonizarea condiţiilor specifice cu exigenţele sociale, toleranţă, respectul pentru ceilalţi etc.

În cadrul acestor parteneriate colaborarea cu părinţii rămâne prioritară. La Grădinița cu Program Prelungit “Țara poveștilor„Rovinari este constituit Consiliul Reprezentativ al Părinţilor (din preşedintii Comitetelor de părinţi ai fiecărei grupe). Acest Consiliu a desemnat reprezentantul său în Consiliul de Administraţie al gradinitei. La nivelul fiecărei grupe sunt constituite comitetele de părinţi (un preşedinte şi doi membri). Activitatea acestora se concretizează în: alegerea disciplinelor opţionale, implicarea în activităţi extraşcolare (serbări, excursii, contribuţii la fondul de dezvoltare al gradinitelor ,etc.)

Relaţiile cu Primăria şi Consiliul Local funcţionează în condiţii optime. Gratie acestei colaborari au fost efectuale lucrari importante, vizând întreţinerea şi modernizarea bazei materiale afiecarei gradinite , precum şi susţinerea unor activităţi curente organizate de ISJ (formare continuă, cercuri pedagogice,etc.).

Avem certitidinea susţinerii  Grădiniței cu Program Prelungit “Țara poveștilor„ de către instituţiile abilitate, pentru realizarea unor proiecte privind amenajarea și consolidarea bazei materiale. Acestea au fost deja menționate la „Resurse materiale și financiare”.

Grădinița cu Program Prelungit “Țara poveștilor„ colaborează eficient şi cu alte instituţii ale comunităţii locale:

• I.S.J.
• Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
• Inspectoratul Judeţean de Poliţie
• Poliţia Rovinari
• Inspectoratul Judeţean de Jandarmi
• I.S.U.Gorj
• Direcţia de Sănătate Publică
• Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”
• Şcoala Populară de Artă
• Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”
• Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”.
• Casa de Cultura si Biblioteca Rovinari
• Biserica

XII. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE AL GRĂDINIțEI CU PROGRAM PRELUNGIT “ȚARA POVEșTILOR„ ROVINARI 2015-2019

 

Grupa	Nr. Grupe/ 2014-2015	Nr. Grupe / 2015-2016	Nr. Grupe / 2016-2017	Nr. Grupe / 2017-2018	Nr. Clase / 2018-2019
Mica	4	4	5	4	5
Mijlocie	6	5	6	5	7
Mare	6	7	5	7	4
Total	16	16	16	16	16

 

 

XIII. PLAN OPERAŢIONAL DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ

 

NrCrt	Obiective	Activităţi	Data/ Locaţia	Responsabili	Parteneri	Indicatori de performanţă
1. Reconsiderarea managementului la nivelul Grădiniței, al comisiilor metodice, al grupelor de  prescolari
1.1	Să asigure relații funcționale, coerente, bazate pe motivare și implicare la nivelul gradinitelor și al grupelor de copii	Asigurarea coerenței, motivației, implicării în colectivul didactic și în grupele de copii. Participarea eficientă la consiliile profesorale, consiliile de administrație,  comisia de curriculum, comisiile metodice, activitățile curriculare.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Consiliul de administrație Comisia pentru curriculum Profesori		Îmbunătățirea relațiilor funcționale dintre manager- corp profesoral, profesori-prescolari
1.2	Să coordoneze desfășurarea unor activități didactice de calitate ai cărei beneficiari direcți sunt copiii; să ofere un model posibil de urmat	Desfășurarea unor activități curriculare și extracurriculare de calitate.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Consiliul de Administrație Comisia pentru curriculum Profesori	ISJ CCD	Oferirea unor modele posibil de urmat
1.3	Să dezvolte un management eficient al resurselor umane printr-o bună selecție a personalului didactic	Selecția personalului didactic prin concurs intern.	2014-2015	Echipa managerială Consiliul de administrație	ISJ	Selecția personalului didactic în funcție de performanțe
1.4	Să dezvolte un management al resurselor materiale centrat pe economie, eficiență, efectivitate	Administrarea resurselor pe baza analizei costurilor. Încadrarea cheltuielilor în nivelul planificat al costurilor.	2014-2015	Consiliul de Administrație Consiliul Reprezentativ al Părinţilor	Primăria Consiliul local	Realizarea unui ambient adecvat desfăşurării unui învăţământ de calitate
1.5	Să promoveze imaginea gradinitelor prin intermediul parteneriatelor, al mediei locale și centrale	Inițierea și derularea proiectelor educaţionale, interinstituționale, locale, naţionale, internaționale.	2014-2015	Echipa de proiect Profesori	Instituții ale comunității locale Instituții de învățământ din țara, din Europa	Realizarea cel Puțin a unui proiect de fiecare tip
2. Realizarea unui demers didactic activ – participativ
2.1	Să desfășoare activități didactice activ-participative, centrate pe copil	Organizarea unor dezbateri, studii de caz, analize. Realizarea unor proiecte civice, forumuri online de dezbateri, activităţi documentare şi investigaţii de laborator etc.	2014-2015	Echipa de proiect Profesori de specialitate		Formarea de competențe. Crearea de atitudini interactive.
2.2	Să formeze competența de investigare, de cercetare, să dezvolte iniţiativa şi creativitatea  copiilor	Realizarea unor investigații, teme de creație, portofolii. Organizarea unor concursuri de creație, de proiecte, de portofolii.	2014-2015	Echipa de proiect Profesori		Realizarea unei teme de creație, cercetare, investigare pe semestru.
2.3	Să coordoneze lucrări de creație şi de cercetare	Redactarea unor lucrări de creație, de cercetare pe diferite teme.	2014-2015	Echipa de proiect Profesori Prescolari		Obținerea performanțelor la concursuri/sesiuni de comunicări.
2.4	Să inițieze și să realizeze proiecte educaționale	Căutarea partenerilor de proiect. Redactări de proiecte. Derularea proiectelor. Întâlniri de proiect. Diseminarea rezultatelor.	2014-2015	Echipa de proiect Profesori Prescolari	Instituții din comunitate Instituții din țară, din Europa.	Realizarea unui proiect din fiecare tip.
2.5	Să disemineze informația în comunitate	Informarea comunității școlare despre realizări. Prezentarea în presa scrisă, audio-video locală, bloguri.	2014-2015	Echipa de proiect Administratorul Site-ului Profesori Prescolari	Presa scrisă Radio TV locale	Redactarea unor articole, participarea la emisiuni radio- TV.
3. Dezvoltarea competențelor lingvistice, de comunicare, de argumentare, a competențelor și abilităților antreprenoriale, a comportamentelor democratice, civice, pragmatice
3.1	Să mențină studiul limbilor străine: engleză, franceză.	Menținerea/introducerea limbilor engleză, franceză, în oferta curriculară.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Profesori		Valorificarea performanțelor obținute prin studiul limbilor engleză, franceză.
3.2	Să dezvolte strategii de comunicare eficientă, de argumentare în cadrul activitatilor desfasurate cu copiii	Organizarea unor activitati atractive,stimulative . Folosirea unor forme și tehnici eficiente de comunicare.	Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Profesori		Susținerea unei discuții pe bază de argumente. Realizarea unor eseuri, proiecte argumentative, dezbateri.
3.3	Să dezvolte competențe și abilități antreprenoriale	Desfășurarea unui activități de tip antreprenorial în vederea formării la copii a spiritului de inițiativă,a responsabilității față de o sarcină primită,a capacității de a căuta și obține soluții pentru realizarea obiectivelor propuse.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Profesori ,administrator de patrimoniu		Realizarea unui proiecte pentru formarea spiritului antreprenorial al copiilor. Participare la activități în care copilul este stimulat s ia decizii.
3.4	Să formeze comportamente democratice, moral-civice, care să înțeleagă, să respecte și să practice drepturile omului, drepturile copilului, să practice democrația, să fie toleranţi, să accepte diversitatea	Promovarea relațiilor democratice între membrii comunității școlare. Crearea unui mediu educativ care reflectă valorile drepturilor omului, drepturilor copilului, valorile moral-religioase. Realizarea unor proiecte in domeniul drepturilor omului/copilului.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Profesori	Comunitate locală	Participarea la proiecte care dezvoltă comportamente democratice, moral-civice.
3.5	Să formeze comportamente pragmatice, ecologice, atitudini responsabile față de societate, mediu, față de sine.	Participarea la acțiuni de ecologizare, igienizare. Participarea la concursuri pe teme ecologice, sanitare, protecția consumatorului, etc. Redactarea și răspândirea unor broșuri, pliante şi afişe şcolare care promovează dezvoltarea comportamentelor pragmatice, ecologice, responsabile.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială Profesori	Comunitate locala Inspectorat-ul de mediu Poliția sanitară	Modificarea mentalității față de mediu, față de sine. Performanțe ale copiilor pe aceasta tematică.
4. Obținerea performanțelor; dezvoltarea spiritului competitiv
4.1	Să îndrume și să coordoneze copiii pentru rezultate foarte bune in pregatirea pentru scoala	Realizarea unor lecții de calitate. Efectuarea unor activitati de recuperare,activitate individuala cu copiii care necesita acest tip de activitate. Stabilirea itemilor de evaluare. Evaluarea pe bază de itemi.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa managerială. Comisia pentru curriculum. Comisiile metodice.	ISJ	Evidențierea, premierea copiilor
4.2	Să îndrume și să coordoneze copiii pentru obținerea de rezultate deosebite la concursuri școlare, competiții sportive	Organizarea unor activități de pregătire a elevilor performanți. Coordonarea lucrărilor, Organizarea competițiilor sportive, pregătirea suplimentară pentru performanță.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa manageriala Comisiile metodice Profesorii	ISJ	Premierea copiilor Premierea echipelor căștigătoare.
4.3	Să formeze un corp profesoral de elită	Promovarea cu succes a examenelor pentru obținerea gradelor didactice, a examenului pentru titularizare, a cursurilor postuniversitare, a cursurilor de formare.	2014-2015	ISJ Echipa managerială Profesori	Instituții de învățământ superior, ISJ, CCD	Toți profesorii să-și obțină gradele didactice în funcție de vechime în activitate și competență. Cât mai mulți profesori să urmeze cursuri postuniversitare. Toţi profesorii să urmeze cursuri de formare în următorii 5 ani.
5. Utilizarea eficientă a mijloacelor moderne de predare-învăţare şi comunicare, a tehnologiei informaţiei şi comunicării
5.1	Să îmbogățească baza didactico-materiala a gradinitelor	Atragerea resurselor financiare sau materiale concretizate în mijloace moderne de învățământ, în calculatoare etc.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa de proiect Profesori Comisia metodică		Achiziționarea a cel puțin 10 calculatoare, 4 imprimante,un videoproiector şi ecran de videoproiecţie.
5.2	Să formeze o cultură profesională în jurul computerului	Însușirea competențelor și abilităților de lucru cu calculatorul.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„	Echipa de proiect Comisiile metodice	CCD	Sporirea eficienței lecțiilor prin utilizarea calculatorului.
5.3	Să integreze mijloacele moderne audio-vizuale, calculatorul în activitatea curriculară și extracurriculară	Realizarea de activitați cu ajutorul calculatorului Acțiuni de prezentare cu ajutorul calculatorului.	2014-2015	Echipa de proiect Comisiile metodice Fiecare profesor		Sporirea eficienței lecțiilor prin utilizarea mijloacelor moderne.
5.4	Să utilizeze TIC în predare-învățare	Realizarea unor pagini web, a unor softuri educaţionale.	2014-2015	Echipa de proiect		Realizarea paginilor web. Softuri educaţionale
5.5	Să asigure fiecărui copil accesul la calculator. Să asigure accesul la Internet pentru cel puțin ¾ din elevii Colegiului.	Utilizarea calculatorului la activitati	2014-2015	Echipa de proiect Comisia pentru curriculum		Utilizarea calculatorului de catre fiecare copil
6. Dezvoltarea relațiilor comunitare; realizarea parteneriatelor educaționale
6.1	Să inițieze și să deruleze proiecte interinstituționale, locale, naţionale, internaționale	Căutarea unor parteneri pentru inițierea proiectelor. Redactarea proiectelor. Derularea proiectelor.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa de proiect Toți profesorii din Grădinița “Țara poveștilor„	Alte instituții din comunitate, instituţii de învăţământ din țară și din Europa	Realizarea cel puțin a unui proiect de fiecare tip.
6.2	Să stimuleze participarea cât mai multor copii în proiecte	Implicarea prescolarilor în toate etapele proiectului: proiectare, derulare, evaluare, diseminare.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa de proiect Toți profesorii	Alte instituții din comunitate, instituţii şcolare din țară și din Europa
6.3	Să împărtășească idei și bune practici în domeniul educațional și comunitar	Întâlnirea cu partenerii din proiect, discuții, planificarea, organizarea, monitorizarea, evaluarea. Vizite ale echipei de proiect.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa de proiect	Alte instituții școlare din comunitate, din țară și din Europa	Împărtășirea experiențelor lor educaționale. Reflecții asupra propriilor abordări de predare- învățare
6.4	Să colaboreze cu partenerii implicați în proiect	Comunicarea în limbile străine cerute de parteneri. Stabilirea activităților de comun acord. Implicarea egală a partenerilor în proiect.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa de proiect	Alte instituții, şcoli din comunitate, din țară și din Europa
6.5	Să coordoneze copiii pentru realizarea produselor finale, palpabile, utile, transferabile în alte contexte educaționale	Realizarea produselor (pagini web, DVD-romuri şi CD-romuri, broşuri, albume etc.). Realizarea schimbului de produse.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră Instituții locale, naționale, europene.	Echipa de proiect	Instituții ale comunității Instituții de învățământ din localitate, din țară și din Europa	Îmbunătățirea activităţilor didactice şi extradidactice. Realizarea schimbului de bune practice.
6.6	Să disemineze rezultatele proiectului în comunitatea școlară, locală, națională	Informarea comunității școlare despre acțiunile din proiect. Realizarea unor pliante. Redactarea unor articole. Administrare forumuri de discuţii on-line. Realizare site-uri,emisiuni radio-TV locale.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa de proiect	Media locală	Diseminarea rezultatelor parteneriatelor.
7. Promovarea tradițiilor locale, a valorilor culturii naționale și universale
7.1	Să cunoască elemente ale culturii locale tradiționale	Activități de cunoaștere/valorificare a patrimoniului local. Acțiuni de conservare a tradițiilor și obiceiurilor zonei.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa managerială Profesori	Școala Populară de Artă,Muzeul de istorie	Valorificarea elementelor culturii locale în activități curriculare și extracurriculare.
7.2	Să promoveze aceste valori în comunitatea locală, națională, internaționala	Realizarea unor portofolii, pliante, pagini web, filmuleţe cu valori ale culturii locale. Dezbateri, emisiuni radio-TV despre aceste valori. Să prezinte spectacole de folclor autentic în ţară, în întâlniri cu membrii altor comunităţi.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa managerială	Școala Populară de Arta, Muzeul de istorie,Liceul de arta	Organizarea si participarea la Festivalul-Concurs”Mugurasi de primavara”, la alte concursuri.
7.3	Să participe la evenimente culturale din comunitate	Participare la spectacole de teatru – Teatrul „Elvira Godeanu”, la spectacole de teatru de papusi , etc.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră	Echipa managerială Comisia pentru activități extracurriculare	Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Școala Populară de Artă,alte institutii	Participarea unui numar mare de copii
7.4	Să respecte valori ale altor comunități culturale	Vizionarea unor spectacole , realizarea unor activități interculturale. Prezentarea valorilor culturale ale partenerilor din proiectele europene.	2014-2015 Grădinița “Țara poveștilor„– Instituția parteneră sau instituţii partenere	Echipa managerială Comisia pentru activități extracurriculare	Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Școala Populară de Artă Institutii de cultură, de învățământ din Europa.	Valorizarea acestor culturi prin implicare în proiecte europene.
7.5	Să participe în echipele reprezentative ale gradinitelor în manifestări culturale, locale, naționale, internaționale.	Organizarea repetițiilor pentru teatru,grup vocal , dansuri. Participarea la concursuri, festivaluri.	2014-2015		Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Școala Populară de Artă	Obținerea primelor locuri în festivalurile, concursurile pentru tineret.

 

XIV. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ 

 

• Desfăşurarea a cel puţin 50% din activităţile didactice prin folosirea metodelor activ-participative.
• Realizareaunei biblioteci a gradinitelor.
• Realizarea abonamentelor la publicaţii de specialitate, periodice, cotidiene.
• Participarea Grădinița “Țara poveștilor„la cel puţin un proiect european.
• Înregistrarea performanţelor concursuri şcolare-cel puţin câte un reprezentant pe fiecare grupa de copii.
• Formarea personalului didactic în specialitate, în sistemul informatizat (AeL) în proporţie de 90%.
• Formarea personalului didactic în managementul de proiect – cel puţin 40% din profesori.
• Prezenţa profesorilor la activităţile metodice din Grădinița “Țara poveștilor„ si structuri – 100%.
• Participarea personalului didactic la programe Erasmus+ de formare – cel puţin un cadru didactic.
• Realizarea unor lucrări de cercetare de specialitate, psihopedagogice, de management – cel puţin 20% din profesori.
• Dotarea gradinitelor cu cel puţin 10 de calculatoare performante,4 imprimante şi un videopriector.
• Confecţionarea şi recondiţionarea mobilierului din Gradinita „Scufita Rosie”.
• Asigurarea accesului la calculatora tuturor copiilor cuprinsi in gradinite.